În interiorul bisericii, altarul este de formă semicirculară și prezintă două nișe pe laturile de sud și nord. Față de forma sa inițială biserica a suferit transformări mai ales în perioada 1790-1822, imprimându-i-se actualul stil baroc. Turnul clopotniță, de secțiune pătrată, cu o bogată decorație barocă, a fost supraînălțat în anul 1822, acoperit cu tablă și finalizat printr-un glob aurit. Biserica a fost pictată în interior de către meșteri sârbi din familia de pictori Alexici. Iconostasul a fost pictat de către Nicolae Alexici în anul 1863 iar bolta bisericii a fost pictată de către Nicolae Alexici între anii 1845-1848 și restaurată în anul 1902 de către fiul său, Ștefan Alexici.
Biserica este prevăzută cu o boltă semicilindrică și prezintă în naos trei perechi de pilaștri. Padimentul bisericii este realizat din piatră șlefuită. În fața altarului se află o placă de marmoră ce acoperă cripta familiei Tekelia, placă așezată abia în anul 1960. În exterior, biserica are absida altarului de formă semicirculară și are încastrate în zidărie o serie de pietre funerare. Fațadele sunt prevăzute cu ferestre decorate. În interior se pătrunde prin ușile realizate pe laturile de sud, nord și vest.
Biserica posedă o serie de cărți și documente legate de prezența sârbească în zona Aradului. Tot aici se păstrează și cele mai vechi steaguri ale breslașilor arădeni precum și câteva steaguri ale grănicerilor mureșeni din anii 1702-1751. Biserica sârbească domină, prin aspectul său arhitectonic, una din cele mai vechi zone istorice arădene, care își are începuturile dinainte de apariția acestui venerabil monument de artă religioasă.
|