Economia Aradului
Aşezarea sa geografică, la intersecţia drumurilor comerciale
şi
apropierea de graniţă, a favorizat dezvoltarea
economică a oraşului. Aradul este un centru industrial şi comercial
cu o bogată tradiţie. Breslele apărute în secolele
XVII - XVIII vor constitui baza de dezvoltare a industriei arădene.
Prin renumele produselor sale Aradul va fi considerat unul dintre cele
mai importante centre manufacturiere ale imperiului habsburgic.
În ultima parte a secolului XIX pe lângă mica industrie
îşi face apariţia şi marea industrie. Amintim aici moara cu aburi,
fabrica de spirt si drojdie şi fabrica textilă a fraţilor Neuman,
fabrica de maşini Hendel, fabrica de mobilă Lengyel care prin calitatea
produselor sale va ajunge renumită în Europa, fabrica de
vagoane condusă de Johann Weitzer. La începutul secolului
XX oraşul Arad putea fi considerat printre cele mai dezvoltate oraşe din
Transilvania.
În perioada interbelică marea industrie continuă să
fie reprezentată de uzinele Astra, constituite în 1920, unde
se vor construi vagoane de cale ferată şi de tramvai, automotoare,
camioane şi chiar avioane, de fabricile de textile, ITA, FITA, TEBA, de
moara Neuman, de fabrica de mobilă "Lengyel". Apar noi
activităţi industriale, cum ar fi Fabrica de zahăr (1926),
"Polyrom" (lacuri si vopsele,1930), Uzina Tehnică Arad
(becuri electrice 1935), "Iron" (aparate radio si electrotehnice).
În 1937 existau 110 unităţi industriale în comparaţie
cu 59 câte existau în 1919. Activitatea economică s-a
amplificat, plasând Aradul cu cele 4001 de companii pe a patra poziţie
din ţară.
După război dezvoltarea Aradului a fost puternic frânatã,
poziţia din perioada interbelicã nemaifiind niciodată atinsă.
Au apărut noi activităţi industriale, unele unice în
România, cum ar fi Arădeanca (producătoare de păpuşi,
1959) şi Victoria
(producătoare de ceasuri 1962).
|