SECTIUNEA II

TEMA DE PROIECTARE

 

 

A.       ISTORIE URBANISTICĂ ŞI ARHITECTURALĂ

 

A.1.   Schita istorica

Aradul s-a dezvoltat ca un punct de intersecţie a unor importante căi de comunicaţie.

Zona propusă pentru studiu face parte din zona centrală a oraşului Arad şi reprezintă nucleul cel mai vechi din care s-a dezvoltat în decursul secolelor XVIII şi XIX centrul comercial, politic şi cultural al oraşului.

Zona Pieţei Avram Iancu reprezintă punctul de plecare din punctul de vedere istoric al axului central al oraşului care este spaţiul liniar al actualului bulevard al Revoluţiei , având o legătură facilă pe celălalt ax cu zona cetăţii a Aradului.

Situat la confluenţa drumurilor , Aradul şi-a dezvoltat structura urbană în funcţie de vadul comercial . Motorul devenirii urbane a Aradului a fost comerţul, iar succesiunea târgurilor este elementul structural definitoriu al oraşului.

Factorul determinant al dezvoltării Aradului ca oraş şi care l-a impus în zona de vest a ţării a fost viaţa economică. Rădăcinile rurale ale Aradului se mai simt şi azi. Comerţul este factorul determinant al desprinderii de ruralitate, lucru care s-a petrecut în începutul sec. al XVIII-lea.

La 1700 lângă vechea Cetate care apare pe planul cartografului militar anonim cu numele " Kleine Fortification Insul " , în zona actualului cartier Drăgăşani , apare un cartier nou , cartierul Sârbesc . Între acest cartier şi Cetate a fost impus un spaţiu neconstruit de siguranţă. Începuturile cartierului Sârbesc apar în planul din anul 1707 unde se vede nucleul de la care a pornit. Acest nucleu este spaţiu liber din spatele Bisericii Sârbeşti , nucleu care apare în planul Suly din anul 1753.

Cartierul Sârbesc este amplasat lateral faţă de drumul principal de la Timişoara având spaţiu neconstruit de siguranţă. Densitatea câtorva pateuri s-a obţinut artificial datorită restricţiilor de construire şi datorită numărului mare de negustori sârbi care doreau să-şi aibă dughenele cât mai aproape de vadul comercial , dar mai ales datorită excentricităţii cartierului.

Zona cartierului Coloniştilor Germani apare în anul 1707. Acest cartier este străbătut de drumul principal. Casele coloniştilor germani au început să se ridice înainte de anul 1707 când cartierul german apare pe planul Karoly. Primele case s-au construit la începutul sec. al XVIII-lea , pe laturile actualei pieţe Avram Iancu , nucleul comercial al oraşului . Astăzi se mai păstrează case din cărămidă cu parter şi etaj la nr. 14 şi 15, pe latura de vest al pieţei. Tipul de case prezent este cel al caselor în formă de "L" , cu latura lungă înspre curte realizate prin adăugiri succesive. Aceste case ocupă laturi cu front îngust la stradă. Casele au accesul specific prin  gang şi erau  învecinate cu vechea Primărie , demolată în a 2-a jumătate a secolului XIX.

Actuala Piaţă Avram Iancu , construită la începutul sec. al XVIII-lea era centru comercial şi politic al oraşului. Ea a fost permanent centru vadului comercial al oraşului până la sfârşitul perioadei interbelice. Prin construcţia actualei Primării , în a 2-a jum. a secolului al XIX-lea , centrul politic se deplasează în piaţa de astăzi a Primăriei.

Deci, Piaţa Avram Iancu reprezintă primul nucleu urban al Aradului .

Învecinat cu cartierul german apare cartierul negustorilor şi comercianţilor români având ca reper Biserica Sfântul Ioan Botezătorul.

Probabil că dimensiunile drumului principal au fost determinate de spaţiul necesar comerţului cu vite. Acest spaţiu a axat aşezarea rurală premergătoare care era de tipul satelor dezvoltate de-a lungul drumului.

În anul 1752 Aradul era dezvoltat spre nord până la Primărie. Planurile din anii 1752 , 1753 ,1755 confirmă constituirea spaţiului urban al centrului - tronsonul Piaţa Avram Iancu - Piaţa Primăriei .

Aşadar la sfârşitul secolului al XVIII-lea Aradul avea cristalizat spaţiul urban central iar la sfârşitul secolului al XIX-lea Aradului era deja un important centru comercial, meşteşugăresc şi cultural. Tot atunci au fost rezolvate majoritatea problemelor structurii urbane a zonei centrale.

Circulaţia majoră se desfăşoară în jurul pieţelor existente : Piaţa Arenei ; Piaţa Avram Iancu ; Piaţa Teatrului ; Piaţa Catedralei şi Piaţa Pompierilor .

Caracteristici ale Pieţii Avram Iancu :

-trama stradală este destul de îngustă comparativ cu celelalte zone ale municipiului ;

-în Piaţa Avram Iancu este amplasat Monumentul Ostaşului Român ( pe vechiul amplasament al Statuii Libertăţii ) care generează în bună parte o circulaţie pietonală necesară cu ocazia comemorărilor care au loc anual ;

-Piaţa are 160 x 100 m. suprafaţă liberă înconjurată de carosabil ,flancată de clădiri cu unu sau mai multe etaje , precum şi de clădirea impunătoare a Teatrului .

 

  

A.2.    Concluzii parţiale

          Aşadar, la  sf. sec. al XVIII-lea, Aradul avea cristalizat spaţiul urban central, iar la înc. sec. al XIX, Arad era deja un important centru comercial, meşteşugăresc şi cultural. Până atunci fuseseră rezolvate majoritatea problemelor structurii urbane a zonei centrale.

          Din punct de vedere arhitectural, în secolul XIX se produc modificări majore, determinate de progresul economic şi de aspiraţia de progres a populaţiei şi administraţiei. Ele cuprind densificarea masei construite (prin evoluţie pe verticală şi orizontală), înnoire stilistică, mutaţii în domeniul arhitecturilor majore etc. Zona care urmează a fi studiată a parcurs toate etapele evoluţiei şi transformării amintite anterior, iar valoarea ei istorică, urbanistică, arhitecturală şi stilistică poartă amprenta acestei evoluţii.  

 

B.      TEMA PROIECTULUI

 

B.1.   Caracter şi zonificare generală

          Zona supusă studiului este parte integrantă a centrului istoric al Aradului, ansamblu urbanistic şi arhitectural care are statut de monument istoric. Este o zonă de interferenţă a mai multor direcţii şi zone urbane cu caracter pregnant.

Pe direcţia nord-sud, zona face legătura între Bulevardul Revoluţiei şi Piaţa Romană, iar pe direcţia est-vest, face legătura între zona limitrofă Mureşului şi cea a pieţei Pompierilor. In prelungirea acestor direcţii, sunt atinse aria "Pădurice" (către nord, la rândul ei articulare a tuturor direcţiilor spre nord, est şi vest), Aradul Nou şi ieşirea spre Timişoara (către sud), Cetatea bastionară şi zona ştrandului (către est) şi cartierele Pârneava, Alfa......(către vest, la rândul lor legate de zona de agrement Ciala şi aeroport).

Din această înşiruire de date se deduce extrema importanţă pe care o are zona pentru municipiu şi caracterul ei complex, interfaţă între componente de primă valoare naturale şi urbanistice.

B.2.   Date despre zona

 

          Zona este traversată de o serie de traiectorii majore ale circulaţiei carosabile:

          Bdul Revoluţiei , strada Tribunul Dobra , strada Gr. Alexandrescu , V. Goldiş , Ec. Teodoroiu , strada Şt.Cicio Pop , Academia Teologică .  

          Din punct de vedere ale traiectoriilor pietonale, se doreşte ca strada Meţianu să devină principala relaţie dintre Piaţa Avram Iancu şi Piaţa Catedralei.

          Nodurile acestor reţele sunt: Piaţa Arenei, Piaţa Avram Iancu, Piaţa Teatrului, Piaţa Catedralei şi Piaţa Pompierilor- actuala Piaţă a Reconcilierii. Fiecare dintre aceste spaţii urbane are un caracter pregnant .

          Piaţa Arenei ............................................... foto nr.1 - 10

          Piaţa Avram Iancu ..................................... foto nr.21 - 40

          Piaţa Teatru ................................................ foto nr.41 - 50

          Strada Meţianu ........................................... foto nr.51 - 70

          Piaţa Catedralei .......................................... foto nr.71 - 90

          Piaţa Reconcilierii

(fost  Pompierilor ) ............................... foto  nr.91 -100

        *Documentaţia în detaliu, inclusiv fotografiile se pot obţine gratuit de la Primărie - biroul Arhitectului Şef

          Întreaga zonă este inclusă în aria centrului istoric a municipiului Arad, delimitată  astfel: la S : malul N al buclei râului Mureş ( care înconjoară Cetatea Aradului ) ; la E : cursul râului până la intersecţia dintre str. Remus şi Alexici Nicola ;  la V : de-a lungul str.Gojdu Emanoil , Piaţa Catedralei , traversează str.Eminescu , Caragiale , str.Mărăşeşti ( până la intersecţia cu Calea Victoriei ) ; la N : de-a lungul străzilor Ghiba Birta , Augustin Doinaş şi Piaţa Drapelului , de-a lungul Bdului Revoluţei ( până la intersecţia cu strada I.C. Brătianu ) , capătul dinspre N al str.Brăteanu, respectiv cursul râului Mureş . Conform Legii 422/2001  şi anexei la Ordinul nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice .

          In cadrul ei sunt definite ca monument individual următoarele obiective , fiecare având propriile zone de protecţie :

 

          Piaţa Catedralei nr.1

          CATEDRALA ORTODOXĂ ROMÂNĂ SF. IOAN BOTEZĂTORUL

          Construită între anii 1862 - 1865, în marea grădină a lui Tokoly Sava.

          -Construită pe piloni (teren  mlăştinos), ziduri din cărămidă acoperită cu eternit, iar cele două turnuri sunt învelite cu tablă.

          -În interior sunt construite două balcoane laterale şi unul mai mare pentru cor.

          -Construită în stil BAROC , ridicată după planurile arhitectului Antoniu Czigler.

          -Iconostasul a fost făcut de către maestrul sculptor M. Ianits, iar pictura pe iconostas şi tronuri este opera pictorului N. Alexici.

          -Faţada vest prezintă mai multe registre delimitate de cornişe. Pilaştrii profilaţi având capiteluri ionice, împart faţadele în trei părţi - cel central decroşat , deasupra celui central este un fronton.

          -Pe faţada vest sunt plasate două turnuri clopotniţă cu aspect maiestuos , având secţiune pătrată şi câte un orologiu pe fiecare latură. Învelitoarea turnurilor este supraînălţată şi bogat ornamentată , a fost adăugată în 1905.

          -Pictura murală a fost executată între anii 1957 - 1958 de către Anastase Damian din  Cluj.

 

          Strada E.Teodoroiu nr.1

          LOCUINŢĂ

          Clădire P + 1 , construită la sfârşitul sec.XIX.

          -Construcţie din cărămidă cu planşee din lemn.

          -Stil  ECLECTIC cu stucaturi şi feronerii specifice perioadei.

          -Clădire cu valoare documentară şi de arhitectură.

 

          Strada Gheorghe Lazăr nr.1

          CASA IACOB HIRSCHIL (1817) - CASA DE CULTURĂ A MUNICIPIULUI ARAD

          Clădire S + P + 1 , construită în anul 1817

          -Construcţie de cărămidă cu planşee din lemn.

          -Construită de către comercian tul Iacob Hirschil ( cel care a finanţat construcţia celui mai vechi teatru din Arad şi al doilea din ţară.

          -Stilul aşa-zis BAROC DE PROVINCIE.

          -Se remarcă prin valoarea deosebită a grilajelor , feroneriilor , aplicelor artistic ornamentate , lucrări tipice de breaslă din perioada primelor decenii ale sec. XIX . Are o valoare istorică documentară, în ea funcţionează - la etaj - Casa de cultură a municipiului

 

          Strada Gheorghe Lazăr nr.3

          Clădire P + 1, construită în anul 1817

          -Construcţie de cărămidă cu planşee din lemn

          -Stil BAROC

          -Este primul teatru din Arad ( al doilea din ţară ) , unde au susţinut spectacole personalităţi remarcabile ale istoriei teatrului din România - trupa Pascali ( cu Eminescu ca sufleor ) .

          -Transformat apoi , devine primul cinematograf din Arad în anul 1907 ( supantă b.a)

 

          Strada Meţianu nr.2.

          LOCUINŢE + COMERŢ

          Clădire S + P + 2 , construită în anul 1912.

          -Construcţie de cărămidă cu planşeu din lemn

          -Stil WIENER SECESSION - ornamente exterioare geometrice , din faianţă şi ceramică. Colţul este marcat printr-un turn bogat ornamentat.

 

          Strada N. Bălcescu nr.1

          LOCUINŢĂ + FARMACIE

          Clădire P + 2 construită în prima jumătate a sec.XIX.

          -Construcţie de cărămidă cu planşeu din lemn

          -Construită iniţial în stilul NEO RENASCENTIST

          -În jurul anului 1900 , este "îmbrăcată " cu o ornamentaţie ART NOUVEAU

 

          Strada P.I. Ceaikovski nr.9.A

          TURNUL DE APĂ ( 1896 ) - galeria artă + alimentaţie publică

          Clădire specifică, construită şi inaugurată în 1896.

          -Construcţie de cărămidă

          -A servit pompării apei potabile în reţeaua de distribuţie a oraşului , la cota + 25 , adăpostind un rezervor metalic de 200 mc.

          -Se remarcă decoraţiile de la balcoane şi ferestre , în special cele de la ultimul nivel

          -Înălţimea totală 35 m., fiind dominanta pe verticală a întregii zone.

 

          B-dul Revoluţiei nr.103

          TEATRUL DIN ARAD ( 1874 ) - Teatrul Municipal de Stat din Arad

          Clădire P + 2, construită în anul 1874 , fiind cap de perspectivă pentru bulevard, opera lui Czigler A.

          -Construcţie de cărămidă cu planşeu din lemn.

          -Stil NEOCLASIC

          -Intrare marcată de o colonadă ce susţine un fronton bogat ornamentat

          -la al doilea registru , pe faţada principală , se află nişe pentru statui

          -În interior, atât sala cât şi holurile , au o ornamentaţie bogată.

          -Inaugurat la 21 septembrie 1874. Azi ea se deosebeşte radical de clădirea iniţială , ce avea o funcţionalitate complexă - sală teatru , cu intrarea spre V.Goldiş - locuinţe, spaţii comerciale , 2 restaurante pe latura N , către " începutul " bulevardului .

          Distrusă  aproape complet de un incendiu în 1958 , ea a fost refăcută în maniera specifică epocii post - staliniste , menţinându-se numai funcţiunea de teatru.

          Pe faţada E se regăseşte unul ( din cele 3 ) blazoane existente din 1834 ale Aradului - oraş liber regesc.

          -Clădirea este în stare satisfăcătoare , trebuie refăcute faţadele.

          -În interior au fost făcute reparaţii curente.

 

          Strada Vasile Goldiş nr. 1-3

          PALATUL BOHUS ( 1910 )

          Clădire masivă S + P + 2 + M construită în anul 1910 după proiectul arh. Szantay L., cu faţadă amplă pe 3 străzi, de baronul Bohuş, proprietarul castelului din Şiria.

          -Construcţie de cărămidă cu planşeu din beton armat.

          -Stil WIENER SECESSION , adăpostind şi un cinematograf (modern pentru data construirii )

          -Este clădirea la care s-a folosit pentru prima dată în Arad betonul armat la planşee.

          -Are ornamente deosebite , lambriuri , pardoseli şi feronerie specifice stilului . Liftul datează din aceeaşi perioadă cu construcţia. Casa liftului este bogat ornamentată cu diverse elemente din fier forjat , reprezentând un unicat în Arad .

 

          Valoarea zonei şi a arhitecturilor sale este datorată caracteristicilor urbanistice, istoriei, modului de edificare, vegetaţiei şi monumentelor comemorative, care au evoluat pe parcrusul a cca. trei secole. Deasemenea, în această zonă se află sigur importante vestigii arheologice, care aşteaptă să fie descoperite şi valorificate.

B.3.   Diagnoza (analiza stării actuale) a zonei

 

          Evaluată într-o manieră generală, zona are următoarele probleme:

-         circulaţia carosabilă : va fi refăcută în Piaţa Avram Iancu printr-un  proiect cu finanţare BERD ; aceasta deserveşte tranzitul major N - S ,pe traseele de tramvai şi toată zona centrală ;

-         parcajele : în zonele în care se realizează parcarea oblică se va realiza paralel cu trotuarul . Pot fi propuse soluţii de parcaje subterane. 

-         circulaţia pietonală pe alei şi trotuare adiacent clădirilor ( Piaţa Avram Iancu şi Piaţa Catedralei ) , pietonal pe toată strada Meţianu ; În spatele Teatrului de Stat se propune întreruperea circulaţiei carosabile şi realizarea unui pietonal în vederea amenajării unor terase .

-         infrastructura edilitară se va moderniza conform proiect cu finanţare BERD

-         vegetaţia , pe alocuri îmbătrânită, se propune studierea extinderii în spaţiul în cauză .

-         funcţiunile  diverse : Teatru de Stat , restaurante , baruri , spaţii comerciale ,sedii de bănci , reprezentanţe , piaţă agroalimentară , sedii de firme , locuinţe, hotel .

-         modul de amenajare urbanistică :

-Piaţa Avram Iancu va fi reamenajată complet accesul carosabil fiind interzis pe latura cu Teatrul, unde se pot propune terase.

-Strada Meţianu caracter reprezentativ şi pregnant pietonal ; acces auto strict restricţionat excepţie pentru riverani ; Se vor deschide curţile interioare în măsura posibilităţilor  pentru activităţi comerciale , sedii firme , bănci , reprezentanţe,  restaurante , etc.

-Piaţa Catedralei se va propune o amenajare cu un caracter unitar .

-Se va studia posibilitatea punerii în evidenţă a Turnului de Apă (monument de arhitectură ) aflat în imediata vecinătate a Pieţei Catedralei şi relaţia cu Piaţa Reconcilierii  

-         mobilierul urban propus va avea un caracter reprezentativ.

         

B.4.   Concluzii ale unor studii şi documentaţii anterioare, referitoare la zona

 

4.1. Plan Urbanistic General al municipiului Arad , Plan urbanistic Zonal " Parcul Reconcilierii " conform planşelor.

 

B.5.   Concluzii finale

 

5.1. Locul ocupat de zonă în cadrul oraşului şi în raport cu centrul istoric

-Zona propusa spre studiu constituie nucleul  cel mai vechi din care s-a dezvoltat orasul .Prin acest concurs se doreste revitalizarea ansamblului de spatii publice astfel incat sa genereze si in viitor un pol important al orasului.Caracterul reprezentativ al acestor spatii si orientarea abordarii catre pieton trebuie sa se constituie intr-un exemplu concludent de interventie.

 

5.2. Direcţii strategice de acţiune

-Integrarea oraşului în circuitul turistic zonal ( proiectul "Drumul Vinului")

-Conversia cetăţii către o utilizare publică

-Reabilitarea şi protejarea fondului construit moştenit

-Realizarea de spaţii de agrement ( amenajări peisagere, terase)

-Pietonizarea zonei centrale şi rezolvarea parcajelor.

   

5.3. Rezultate scontate

-         articularea firească a zonei cu restul ariilor urbane;

-         protecţia ei integrată în cadrul politicilor de dezvoltare urbană;

-         reabilitare urbanistică care va avea drept consecinţă o ridicare a statutului zonei;

-         reabilitare arhitecturală (activare a unor ansambluri- curţi interioare, străzi etc-, faţade, învelitori etc).

-         reabilitarea/întărirea spaţiului verde;

-         pietonizare (completă sau parţială)- vezi Oradea, Timişoara, Baia Mare, Szeged, etc.

-         realizarea unor arii urbane de calitate (conform normelor europene) şi poli ai vieţii economice, sociale şi artistice- vezi Satu Mare, Baia Mare, Oradea, Timişoara etc.

-         realizarea unor relaţii fireşti între spaţii  şi articularea lor în ansamblul de circulaţii zonal;

-         noi parcaje de suprafaţă şi subterane/supraterane în concordanţă cu propunerea ;

-         integrarea circulaţiei auto în caracterul pietonal al soluţiei;

-         reabilitarea zonei este un prim pas către reabilitarea generală a centrului istoric, şi o eventuală relaţie cu Cetatea.

-         realizarea la Arad a unui puternic pol de interes regional, în cadrul relaţiei cu  Timişoara şi  Szeged .

 

 

Materiale puse la dispoziţia concurenţilor :

 

-         Ridicare topo de ansamblu , scara  1:2000 , suport  hârtie şi digital

-         Ridicare topo zonă propusă pentru amenajare , scara 1:1000, suport de hârtie şi digital

-         Plan de încadrare în zonă . Sc 1: 10000

-          Fotografii din zonă format digital

-         Extras din P.U.Z. - zona Piaţa Avram Iancu -1998

a.     Analiza clădirilor din zona protejată

b.     Analiza situaţiei existente şi priorităţi

-         Plan de situaţie zona Piaţa Avram Iancu , proiect BERD

-         C.D.-rom - Arad,oraş de caracter