Cu toții ne dorim o țară mai curată și mai frumoasă, un aer mai respirabil și o dezvoltare durabilă care să asigure viitorul copiilor noștri. Parte dintre noi fac și eforturi în acest sens colectând selectiv deșeurile pe care le produc iar apoi le depozitează în locurile special amenajate de autoritățile locale de unde sunt preluate pentru a fi reciclate.

V-ați întrebat vreodată de ce este bine să contribuiți la colectarea selectivă a deșeurilor? Știați că 60% dintre deșeurile pe care le producem sunt refolosibile și se pot recicla? Și dacă o faceți deja, sunteți siguri că respectați toate regulile astfel încât munca voastră să nu fie în zadar? Pentru cei care vor să recicleze și nu știu exact cum să o facă, am pregătit un mic ghid util în funcție de tipul de materiale refolosibile.

Este important să știi că plasticul şi metalul se aruncă la pubela galbenă, hârtia la cea albastră, iar sticla la cea verde.

1. Hârtia – salvează copacii pentru un aer mai curat

De ce să reducem consumul și să reciclăm hârtia?

Hârtia consumată de fiecare dintre noi înseamnă cam 6 copaci tăiaţi pe an. Știați că, circa 50.000 tone de hârtie ajung la gropile de gunoi în fiecare an fără a fi recuperate și astfel oxigenul necesar pentru 320 de oameni ajunge gunoi. 

Cum reducem consumul de hârtie? Câțiva pași simpli pe care să îi urmați indiferent dacă sunteți încă elevi sau studenți sau desfășurați o muncă de birou:
* Folosiți caietele și agendele până la ultima pagină! 
* Dacă mai rămân pagini, folosiți-le drept ciorne! 
* Fotocopiază şi imprimă faţă-verso! 

Reciclarea face parte și ea din metodele de reducere a consumul de hârtie. Acasă sau la școală colectați hârtia separat pentru a o duce la centrele de reciclare. Ambalajele din carton pentru lapte și suc conțin fibră de cea mai bună calitate și de asemenea este important să le reciclăm. 

Există însă și hârtie care nu se reciclează: șervețelele de hârtie, hârtia cu capse,  hârtia cerată, pungile din hârtie impermeabilă, hârtia deteriorată prin putrezire și hârtia murdărită de mâncare, ambalajele de fastfood sau pungile de cadouri.

2. Plasticul de degradează în 500 de ani

De ce să reducem consumul și să reciclăm plasticul?

Plasticul ajunge în natură unde se degradează în 500 de ani! Estimările oamenilor de știință, arată că pe mări și oceane plutesc 159 milioane de kilograme de deşeuri din plastic. Plasticul din oceane ucide 1.000.000 de păsări și 100.000 de mamifere marine anual. Dacă vi se pare că aceasta nu vă afectează și pe voi, mai avem un argument în favoarea reciclării. Știați că plasticul se descompune în bucăţi şi particule foarte mici care sunt consumate de organismele marine, care sunt consumate de pești și în final ajung în corpul omenesc? 

Producţia de plastic utilizează 8% din producţia de petrol a globului. O tonă de sticle de plastic reciclate înseamnă 1,5 tone de dioxid de carbon mai puțin în atmosferă.

Cum să reciclăm plasticul?

În containerul pentru plastic își găsesc locul sticlele PET, diverse ambalaje și vase de plastic, caserole, pungi, CD-uri și DVD-uri, toate numai după o curățare prealabilă. Pentru a folosi spaţiul de depozitare la maximum, este recomandat să turtiți PET-urile şi ambalajele de plastic.

În containerul pentru plastic nu aruncați ambalajele cu urme de resturi menajere sau farfuriile și paharele de unică folosință!

3. Metalul – ușor de reciclat

În containerul pentru Metale se pot colecta doze de aluminiu, folii de aluminiu, fier, cupru, agrafe de hârtie metalice. 
La fel ca în cazul celorlalte materiale care se reciclează, dozele sau ambalajele care conţin resturi alimentare nu își au locul în container.

4. Sticla - rezistă un milion de ani fără să se degradeze

De ce să reciclăm sticla? Sticla este unul dintre cele mai rezistente materiale, degradarea acesteia având loc într-un milion de ani! Vestea bună este că se poate recicla 100% fără a-şi pierde din proprietăţi. Atunci când pentru producerea de sticle şi borcane noi se foloseşte sticlă reciclată, energia necesară pentru topire este redusă. 

În containerul de colectare selectivă pentru sticlă se pot aduna sticle, borcane și alte ambalaje din sticlă.
Oglinda, becurile și neoanele nu își au locul însă în aceste containere.

5. Becuri, neoane, baterii - o categorie specială de deșeuri

Indiferent de dimensiunea acestora, bateriile conțin o serie de metale valoroase, cum ar fi nichelul, cobaltul şi argintul, a căror recuperare înseamnă reducerea consumului acestora. În plus, bateriile conţin o serie de materiale periculoase cum ar fi mercur, nichel, plumb, cadmiu, litiu. Mercurul dintr-o baterie de tip pastilă poate polua 500 de litri de apă sau un metru pătrat de sol pe o perioadă de 50 de ani. Tocmai de aceea este bine să vă faceți o obișnuință din reciclarea bateriilor, acumulatorilor mici sau bateriilor şi acumulatorilor auto.

Ați observat deja că producătorii au înlocuit becurile tradiționale cu cele economice care consumă de 5 ori mai puțin decât becurile cu filament. Efectul direct se simte în economiile din factura de energie electrică care ajung la 50 de euro anual.

Reducerea consumului de electricitate are însă un efect benefic și asupra mediului deoarece duce la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră.
De ce să reciclăm becurile? Unele becuri conţin mercur, care este foarte toxic şi poate crea probleme de mediu dacă este depozitat necorespunzător. În plus, becurile conţin componente electronice ce pot fi refolosite sau reciclate.

Becurile și bateriile uzate se pot depune pentru reciclare la punctele special amenajate din hipermarket-uri sau centre comerciale, iar bateriile auto folosite pot fi duse la magazinul de unde se va cumpăra următorul acumulator.