Prezentul sondaj privind practicile culturale în municipiul Arad a fost coordonat de prof. univ. dr. Adrian Hatos sub egida Asociaţiei Film ETC. (coordonator proiect: Oana Radu) şi a fost realizat la comanda Centrului Municipal de Cultură Arad în cadrul procesului de elaborare a strategiei culturale a oraşului Arad. Alături de cartografierea resurselor culturale arădene, demarată în anul 2013, sperăm că acest sondaj va fi nu doar un fundament în elaborarea politicilor culturale locale, ci şi un instrument de planificare strategică pentru organizaţiile culturale din Arad.

Sondajul şi-a propus, în primul rând, să evalueze preferinţele şi practicile de consum şi participare culturală într-un sens larg, care să includă atât o frecventare a evenimentelor strict artistice, cât şi practici de consum media, divertisment, hobby-uri, interacţiune urbană etc., pe de o parte, şi practicile indoor şi cele în spaţiul public, pe de altă parte. Pe baza acestor informaţii, raportul propune o clasificare a arădenilor după spaţiile şi evenimentele preferate şi am încercat să identificăm câteva direcţii cu potenţial de dezvoltare. Fără să includă o listă extensivă, sondajul şi-a propus, de asemenea, evaluarea participării la evenimentele culturale arădene din anul anterior şi notorietatea şi frecventarea instituţiilor şi spaţiilor culturale din Arad.

Sondajul a evaluat, de asemenea, modul în care arădenii percep oferta culturală a oraşului, dar şi oraşul în sine, şi care sunt aşteptările şi recomandările făcute atât organizatorilor de evenimente culturale, cât şi autorităţilor locale. Nu în ultimul rând, acesta şi-a propus să cuantifice şi atitudinea arădenilor faţă de dezideratul de a deveni Capitală europeană a culturii în 2021.
Sondajul a fost realizat în luna mai 2015 pe baza unui eşantion aleatoriu stratificat multistadial de 569 subiecţi, pentru care marja de eroare de aşteptat este de 4-5%.
Cele mai importante rezultate ale sondajului pot fi sintetizate astfel:

• Majoritatea absolută a arădenilor preferă să îşi petreacă timpul liber acasă.
• Jumătate din timpul liber arădenii îl alocării vizionării programelor de televiziune, iar un sfert navigării pe internet. Tinerii şi persoanele educate preferă internetul.
• Toate practicile culturale ale arădenilor sunt puternic influenţate de caracteristicile socio-demografice, de nivelul de instrucţie şi de vârsta, obiceiurile de consum cultural fiind puternic polarizate din această perspectivă. 
• Corelaţia dintre domiciliu şi participarea la activităţi culturale este explicată mai mult de caracteristicile socio-demografice ale populaţiei diferitelor cartiere decât de distanţa faţă de locul de derulare a evenimentului.
• Cel puţin jumătate dintre subiecţi nu practică nici un hobby cu semnificaţie culturală. Cele mai frecvent practicate sunt lucrul manual, pictura, dansul. 
• 30% din arădeni au încercat măcar o dată să realizeze o creaţie culturală. Cele mai frecvente sunt poezia, pictura şi fotografia artistică.
• 21% din arădeni colecţionează ceva.
• Activităţile de timp liber cele mai dezirabile sunt cele outdoor (excursii, plimbări etc.) iar dintre cele culturale cele mai dezirabile sunt vizionarea filmelor şi audiţiile muzicale.
• Strict în Arad, în timpul liber, cei mai mulţi arădeni merg la shopping în hipermaketuri şi la mall-uri (aproximativ 75%), iar aproximativ o treime se distrează la cinematograf şi ştrand.
• Se înregistrează o puternică prezenţă a echipamentelor TIC şi a celor electronice de comunicare, redare şi stocare. Peste o treime din gospodării au în dotare tabletă.
• Cel mai vizionat post local este West TV Regional. Cele mai populare programe de televiziune sunt ştirile şi filmele.
• Muzica populară şi cea pop au cei mai mulţi aderenţi. Persoanele în vârstă şi cele mai puţin educate ascultă strict muzică populară sau religioasă, în timp ce tinerii şi cei mai educaţi au un consum mai diversificat.
• Ponderea celor care au citit cel puţin o carte în ultimul an este de 50%. Jumătate din lecturile arădenilor sunt din volume de beletristică.
• 13% dintre arădeni sunt membri ai unei asociaţii voluntare, procent similar celei înregistrate în România la nivel urban.
• Participarea la evenimente culturale arădene specifice artei înalte sau moderne este limitată la aproximativ un sfert din populaţia adultă a oraşului (28%) care se împarte în mod egal în „omnivori” – care participă la orice eveniment şi „moderni” pentru care participarea este mai degrabă un pretext pentru socializare şi divertisment. Acest grup de participanţi se recrutează preponderent dintre tinerii cu studii superioare.
• Potenţial de creştere deosebit am identificat pentru lecţiile de dans, canto şi pictură, frecventarea muzeelor, spectacole de operă şi operetă şi cercuri de lectură.
• 74% din arădeni au participat la cel puţin un eveniment cultural organizat în Arad în anul anterior sondajului. Topul este dominat de festivalurile populare (Zilele Aradului, Festivalul Vinului şi Octoberbier) care atrag cea mai mare audienţă. Publicul evenimentelor strict culturale este de maximum 14% din populaţia adultă a oraşului.  În mod obişnuit, un arădean participă pe an la 2 evenimente, cel mai probabil două festivităţi populare.
• Dintre instituţiile de cultură din Arad, cele mai frecventate sunt Teatrul şi Filarmonica. Un arădean obişnuit vizitează anual 2 instituţii cu profil cultural din oraş. Mult mai probabil ajunge, totuţi, un arădean, la un mall, la ştrand, în centru sau pe Lunca Mureşului.
• Cele mai vizitate obiective cultural-istorice din judeţul Arad sunt: rezervaţiile naturale, mănăstirile, cetăţile (de la Şoimoş, Şiria, Misici) şi muzeul memorial „Ioan Slavici”.
• În timp ce adulţii şi vârstnicii se informează despre evenimente culturale de la prieteni, din afişele stradale, din presa tipărită şi de la televizor, tinerii urmăresc mai ales presa online, anunţurile de pe reţelele sociale şi afişajul stradal.
• Preferinţele privind modalităţile de organizare a evenimentelor culturale variază în funcţie de categoriile socio-demografice. Tinerii cu studii superioare preferă mai mult decât celelalte categorii evenimentele amuzante, interactive, organizate de privaţi la ore târzii.
• Amabilitatea organizatorilor pare a fi o problemă pentru toate categoriile de public şi o direcţie de acţiune prioritară a organizatorilor de evenimente.
• Cele mai pregnante calităţi ale oraşului conform evaluărilor publicului sunt: arhitectura interesantă, frumuseţea, istoria interesantă şi ospitalitatea faţă de turişti. 
• Populaţia Aradului consideră că autorităţile trebuie să facă mai mult pentru a susţine activităţile culturale din oraş, dorindu-se mai multe activităţi culturale de acest tip în oraş şi o mai bună îngrijire a clădirilor cu valoare de patrimoniu.
• Subiecţii sugerează faptul că aspectul oraşului şi calitatea infrastructurii afectează negativ viaţa culturală a oraşului, recomandând cu prioritate autorităţii locale să intervină în aceste domenii. În plus, primăriei i se recomandă să acţioneze pentru reabilitarea clădirilor de patrimoniu şi/sau cu valoare arhitecturală.

Vă invităm să consultaţi raportul integral în format electronic la www.cmcarad.ro.