Sesiunea de miercuri a Conferinţei Culturale Internaţionale „Resurse şi politici culturale”, organizată de Primăria Municipiului Arad, în parteneriat cu europarlamentarul Iosif Matula şi găzduită în Sala Ferdinand a Palatului Administrativ, s-a axat pe tema suport a acestui eveniment: Capitală Europeană a Culturii. Parlamentarul european Iosif Matula a deschis cea de a doua zi a conferinţei internaţionale, marcând astfel exact un an de la momentul la care, cu sprijinul său direct, Aradul şi-a anunţat, la Bruxelles, în sediul Parlamentului European, intenţia de a-şi depune candidatura în lupta pentru obţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021. 

Iosif Matula a detaliat pentru participanţi care sunt noile criterii de selecţie pentru oraşele care vor să devină capitală culturală europeană, procedura de selecţie, etapele principale, de la depunerea candidaturilor, la preselecţia şi selecţia în statele membre, la preselecţia şi selecţia în statele candidate, la desemnarea oraşelor selectate şi apoi la implementarea procedurilor, detaliile tehnice ale acestei lupte, beneficiile. „În interiorul nostru suntem toţi la fel, cultura este cea care face diferenţa. Aradul poate, prin tot ceea ce a demonstrat, prin mersul său istoric, să devină capitală europeană a culturii, pentru că oraşul nostru şi, noi, arădenii, merităm acest lucru”, a fost concluzia europarlamentarului Iosif Matula.
Robert Palmer, expert consultant în sectorul cultural, a detaliat subiectul propus de Iosif Matula, prezentând criteriile de selecţie ale capitalei culturale europene, procedura de selecţie, impactul pe care un astfel de titlu îl are asupra oraşului, costurile şi beneficiile. Domnul Robert Palmer a argumentat şi cele şase categorii de criterii care trebuie respectate şi fără de care Aradul nu va avea şanse să obţină titlul: strategii pe termen lung, concepte culturale şi artistice clare, dimensiune europeană, o tot mai mare implicare a cetăţenilor, capacitate de a lucra împreună, cât şi un management bun. Robert Palmer a punctat faptul că decizia finală în privinţa României, pentru acest titlu, va fi luată în martie sau aprilie 2015. „Nu vă grăbiţi. Luaţi-vă timp să reflectaţi la tot. Construiţi-vă temeinic concepte, principii, relaţii, adică temelia construcţiei, pentru că în 2015 veţi avea timp suficient să ridicaţi «clădirea». Trasaţi acum liniile principale şi uitaţi-vă ce au făcut cei de dinaintea dvs. Aveţi timp”, a concluzionat Robert Palmer.
Egry Dora, director de dezvoltare al Societăţii de dezvoltare a oraşului Pecs, a prezentat provocările, dar şi problemele cu care fosta capitală europeană s-a confruntat în perioada de implementare, rezultatele obţinute şi eforturile depuse, în studiul aplicat „Pecs, Capitală Europeană a Culturii 2010: Lecţii din experienţa lor”.
Michael Engel, reprezentantul Fundaţiei Haritas Sibiu, a vorbit, apoi, despre paşi ce trebuie urmaţi după ce un oraş a fost capitală culturală europeană, despre eforturile de a menţine cultura la standarde ridicate, despre „Aportul societăţii civile pentru dezvoltarea culturală locală”, insistând pe soluţia agendei culturale şi implicarea profundă a societăţii civile în lupta pentru menţinerea prestigiului de oraş al culturii.
Dezbaterile au continuat cu prezentarea „Programului de reabilitare a cetăţilor şi fortificaţiilor europene”, susţinută de Peter Ros, manager de proiect AtFort, respectiv cu prezentarea experienţei ca antreprenor privat la Cetatea Vechten a domnului Martin Vastenhout, directorul Fundaţiei Schovenhorst.
Partea a doua a lucrărilor de miercuri, cea mai aşteptată de participanţii la conferinţă, a fost dedicată atelierelor de lucru organizate pe teme de interes: competiţia pentru titlul de „Capitală Europeană a Culturii”, „Valorificarea Patrimoniului Construit”, respectiv „Modalităţile de expresie a artiştilor contemporani. Industriile creative”.