Proiect
adus la cunoştinţă publică în data de 17-11-2009
H O T Ă R Â R E nr. _______
din __________
Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Arad- inițiativa primarului
Nr. 65994/17.11.2009
Ing. Gheorghe Falcă, Primarul Municipiului Arad,
În conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003, transmit următorul
A N U N Ț
Începând cu data de marți, 17.11.2009, la intrarea în Primăria Municipiului Arad, sunt afișate următoarele documente privind:
Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Arad– inițiativa primarului.
Până la data de 30.11.2009, la registratura Primăriei Municipiului Arad, cei interesați pot depune în scris recomandări, sugestii și opinii privind aceste documente.
Informații suplimentare pot fi solicitate începând cu data de 17.11.2009, între orele 8,00-17,00, la Biroul de Informare Cetățeni, camera 2.
Cei interesați pot solicita în scris și pot primi copii contra cost după aceste acte, care pot fi studiate și pe site-ul Primăriei Arad, la adresa www.primariaarad.ro.
P R I M A R
ing. Gheorghe Falcă
ROMÂNIA PROIECT Avizat
JUDEȚUL ARAD SECRETAR
MUNICIPIUL ARAD Lilioara Stepănescu
CONSILIUL LOCAL
HOTĂRÂREA NR.______________
din______________________
privind aprobarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Arad
Consiliul Local al Municipiului Arad,
Având în vedere:
- inițiativa primarului, exprimată în Expunerea de motive înregistrată cu nr. 65937 din 17.11.2009;
- raportul Serviciului programe de dezvoltare și integrare europeană, înregistrat cu nr. 65942 din 17.11.2009;
- rapoartele comisiilor de specialitate ale Consiliului Local al Municipiului Arad;
- prevederile art. 36 (2) lit. b) și art. 36 (9) din Legea 215/2001 republicată, a Administrației Publice Locale,
- prevederile art.1 alin (2) din H.G. 998/2008 pentru desemnarea polilor naționali de creștere în care se realizează cu prioritate investiții din programele cu finanțare comunitară și națională, prin care Municipiul Arad este desemnat ca pol de dezvoltare urbană;
În temeiul drepturilor conferite prin art. 36 (2), lit. b), art. 36 (9) și art. 45 din Legea 215/2001 republicată, a Administrației Publice Locale, adoptă prezenta
HOTĂRÂRE
Art. 1 Se aprobă proiectul „Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Arad”(PIDU), conform anexei, care face parte din prezenta hotărâre.
Art. 2 Prezenta hotărâre se va duce la îndeplinire de către Primarul Municipiului Arad, prin direcțiile de specialitate și se va comunica tuturor celor interesați prin grija Serviciului Logistica Actelor Administrative.
Președinte de ședință, Secretar,
Romana Bistrean/Romana Bistrean
Serviciul Programe de Dezvoltare și
Integrare Europeană
9/cod PMA-S1-01
PRIMARUL MUNICIPIULUI ARAD
Nr. 65937 din 17.11.2009
Având în vedere:
- Prin Programul Operațional Regional s-a prevăzut că, în cadrul Axei prioritare, 1 vor fi finanțate planuri integrate de dezvoltare urbană pe termen mediu sau lung, având ca scop regenerarea arealelor urbane;
- lansarea depunerilor de cereri în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor-poli urbani de creștere”. Domeniul major de intervenție 1.1 Planuri integrate de dezvoltare Sub-domeniul Poli de dezvoltare urbană;
- includerea municipiului Arad în categoria „Poli de dezvoltare urbană” desemnați prin HG nr.998/2008.
EXPUNERE DE MOTIVE
Primăria Municipiului Arad intenționează să elaboreze Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Arad pe baza căruia se vor implementa proiectele individuale care au ca scop reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban precum și reabilitarea infrastructurii sociale, conform cerințelor Ghidului Solicitantului corespunzător;
Propunem adoptarea de către Consiliul Local al Municipiului Arad a unei hotărîri privind aprobarea „Planului integrat de dezvoltare urbană a Municipiului Arad”, conform motivației specificate mai sus.
PRIMAR
GHEORGHE FALCĂ
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ARAD
SERVICIUL PROGRAME DE DEZVOLTARE
ȘI INTEGRARE EUROPEANĂ
Nr. 65942/17.11.2009
RAPORT
privind aprobarea Planului integrat de dezvoltare urbană a Municipiului Arad (PIDU)
Având în vedere:
- prevederile art. 36 (2) lit. b) și art. 36 (9) din Legea 215/2001 republicată, a Administrației Publice Locale,
- prevederile art.1 alin (2) din H.G. 998/2008 pentru desemnarea polilor naționali de creștere în care se realizează cu prioritate investiții din programele cu finanțare comunitară și națională, prin care Municipiul Arad este desemnat ca pol de dezvoltare urbană;
- Prin Programul Operațional Regional, program finanțat de Uniunea Europeană prin fondurile structurale, respectiv Fondul European de Dezvoltare Regională, s-a prevăzut că, în cadrul Axei prioritare, 1 vor fi finanțate planuri integrate de dezvoltare urbană pe termen mediu sau lung, având ca scop regenerarea arealelor urbane;
- lansarea depunerilor de cereri în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor-poli urbani de creștere”. Domeniul major de intervenție 1.1 Planuri integrate de dezvoltare Sub-domeniul Poli de dezvoltare urbană
- Primăria Municipiului Arad intenționează să elaboreze Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Arad pe baza căruia se vor implementa proiectele individuale care au ca scop reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban precum și reabilitarea infrastructurii sociale, conform cerințelor Ghidului Solicitantului corespunzător.
PROPUNEM
Aprobarea Planului integrat de dezvoltare urbană a Municipiului Arad conform motivației specificate mai sus.
Întocmit,
Romana Bistrean
Șef serviciu
CUPRINS
1. Caracterizarea generală a polului de dezvoltare urbană 1
1.1.Caracteristicile demografice și sociale ale municipiului Arad și comparația cu celelalte orașe ale regiunii/țării 1
1.1.1 Localizarea geografică 1
1.1.2. Populația 6
1.1.3 Caracteristici sociale 14
1.1.3.1 Veniturile populației 14
1.1.3.2. Parcul auto 16
1.1.3.3. Șomajul 18
1.1.3.4. Protecția socială 24
1.1.3.5. Educația 30
1.1.3.6. Sănătatea 34
1.1.3.7. Cultura 39
1.1.3.8. Sport și agrement 41
1.2.Caracteristici economice ale municipiului și comparație cu celelalte orașe ale regiunii/țării 46
1.2.1. Economia județului 46
1.2.1.1.Contextul macroeconomic 46
1.2.1.2.Potențial economic local 48
1.2.1.3.Principalele domenii de activitate și contribuția lor la economia locală 49
1.2.1.4.Principalele ramuri de activitate 52
1.2.1.5.Economie bazată pe investiții străine 65
1.2.1.6. Situația forței de muncă pe sectoare de activitate 68
1.2.2 Accesibilitate 71
1.2.3 Dezvoltare edilitară 75
1.2.3.1. Locuințe 76
1.2.3.2. Drumuri, căi ferate 78
1.2.3.3. Rețele electrice, apă-canal, gaz, termoficare 82
1.2.3.4. Transport public 86
1.2.3.5. Spații verzi 89
1.2.4. Mediul 92
1.3. Dinamica investițiilor în municipiul Arad și comparația cu celelalte orașe ale regiunii 99
1.4. Nevoi de dezvoltare identificate în municipiu Arad 106
1.5. Potențial de dezvoltare al municipiului Arad.........................................................106
2. Strategia dezvoltării polului de dezvoltare urbană 112
2.1. Obiectivele strategiei de dezvoltare a municipiului Arad 112
2.2. Obiectivele Planului Integrat de Dezvoltare Urbană..................................................113
2.3. Priorități de dezvoltare....................................................................................113
3. Planul de acțiune 126
3.1. Lista proiectelor și bugetul estimat pentru implementarea Planului integrat, pe surse de finanțare anexat 126
3.2. Harta municipiului, cu localizarea proiectelor individuale componente ale Planului 127
3.3. Managementul implementării planului integrat (descrierea structurii care asigură managementul implementării planului; descrierea relațiilor operaționale și, dacă este cazul, inter-instituționale, monitorizarea implementării, raportarea etc.) 127
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI ARAD
1. Caracterizarea generală a polului de dezvoltare urbană
1.1.Caracteristicile demografice și sociale ale municipiului Arad și comparația cu celelalte orașe ale regiunii/țării
1.1.1 Localizarea geografică
România este situată în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de Peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre. Pe teritoriul ei este situată aproape toată suprafața Deltei Dunării și partea sudică și centrală a Munților Carpați. Se învecinează cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord și est și Republica Moldova la est, iar țărmul Mării Negre se găsește la sud-est.
Harta României – Regiunile istorice
Din punct de vedere administrativ, România este împărțită în 42 de județe (inclusiv municipiul București), 320 orașe din care 103 de municipii, 2856 comune și 12955 sate. Capitala României este municipiul București.
Harta administrativă a României
Județul Arad este situat în partea de vest a țării, se învecinează cu județele Bihor, Alba, Hunedoara și Timiș, și este principala poartă de intrare în România dinspre Europa centrală și de vest. Cu o suprafață totală de 7.754 km2, reprezintă 3,2% din suprafața României și este al șaselea județ ca mărime din țară. În județul Arad există 78 de unități teritoriale și administrative, din care un municipiu reședință de județ - Arad, 9 orașe (Chișineu Criș, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pecica, Pâncota, Sebiș, Sântana) și 68 de comune.
Harta județului Arad
În afară de împărțirea pe județe, România este împărțită și în opt regiuni de dezvoltare, corespondente nivelului NUTS-2 de diviziuni al UE, dar fără a avea capacități administrative.
Regiunile de dezvoltare se referă la subdiviziile regionale ale României create în 1998 și sunt folosite în special pentru coordonarea proiectelor de dezvoltare regională. Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile județene și cele locale. Ele sunt numite după poziția geografică din cadrul României: Regiunea Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, București și Ilfov.
Regiunea Vest face parte din Euroregiunea Dunăre - Criș - Mureș - Tisa (DKMT), care implică cele județe ale Regiunii Vest, trei comitate din Ungaria și regiunea autonomă Voivodina din Serbia. Euroregiunea a fost înființată în 1997 pe baza unui protocol de colaborare semnat de către reprezentanții autorităților locale din cadrul regiunilor componente. Scopul cooperării regionale DKMT constă în lărgirea relațiilor dintre colectivitățile regionale și autoritățile regionale, în domeniile economic, învățământ, cultural, științific și sportiv și colaborarea pentru integrarea în procesele moderne din Europa.
Harta României – Regiuni de dezvoltare
Județul Arad, alături de județele Timiș, Caraș Severin și Hunedoara alcătuiesc, din punct de vedere administrativ – territorial, Regiunea de Dezvoltare Vest, situată la granița cu Ungaria și Serbia. Regiunea Vest are o suprafață de 32.034 km², reprezentând 13,4% din suprafața țării. Regiunea este comparabilă din punct de vedere al suprafeței cu țări precum Republica Moldova sau Belgia.
Municipiul Arad este reședința județului cu același nume și este situat la aproximativ 50 km de graniță, în câmpia aluvionară a Aradului, parte a Câmpiei de Vest, fiind primul oraș important din România la intrarea dinspre Europa centrală. Orașul este situat pe malul râului Mureș, la o altitudine de 108,5 m și are o suprafață de 252,85 km². Traversat de la est la vest de râul Mureș, cuprinde în perimetrul său un lac natural în zona Pădurice.
Unul din atuurile principale ale Aradului din punct de vedere al localizării geografice este faptul că se află la o distanță de aproximativ 500 km de 10 capitale europene: București, Belgrad, Budapesta, Bratislava, Ljubljana, Praga, Sarajevo, Skopje, Viena, Zagreb. Inclus în coridorul IV Pan European, Aradul reprezintă cel mai important nod al rețelelor rutiere și feroviare de transport, naționale și transeuropene din vestul României, la frontiera cu Ungaria.
Latitudine 46°10'36"N
Longitudine 21°18'04"E
Altitudine 110 m
București 563 km
Budapesta 284 km
Viena 506 km
Belgrad 215 km
Stuttgart 1185 km
Verona 1052 km
Berlin 1406 km
Bruxelles 1619 km
Ca urmare a deschiderii fostului bloc estic, la începutul anilor 1990 au avut loc o serie de Conferințe de Transport Pan-European, cu scopul de a identifica necesitățile de dezvoltare a infrastructurii de transport în Europa de Est, și a crea o strategie ce urma să integreze sinergic toate rețelele de transport din Europa lărgită.
Astfel, au fost definite zece coridoare de transport - așa numitele Coridoare Pan-Europene, având rolul de a crea legături între statele din Europa de Vest și cele din Europa de Est.
Coridoarele Pan-Europene
România este străbătută de coridorul IV Pan European care pe lângă legătura dintre Europa de Vest și țările Europei de Sud - Est asigură și infrastructura dintre statele membre UE, inclusiv cele aderate după 2004, și Asia Centrală, respectiv Grecia.
Traseul acestui coridor este Dresda/ Nüremberg - Praga - Viena - Bratislava - Györ - Budapesta – Arad, după care se ramifică în 2 ramuri:
1. Arad - Deva - Sibiu - Pitești - București – Constanța
2. Arad - Timișoara - Drobeta Turnu Severin - Vidin - Sofia de unde se ramifică spre Salonic respectiv Istanbul
Coridorul de transport Pan - European IV
Aflat la granița cu Ungaria, județul Arad dispune de trei puncte de trecere a frontierei pe calea rutieră la Turnu, Nădlac și Vărșand, și un punct de trecere a frontierei pe calea ferată la Curtici.
Aradul este străbătut de una din cele mai importante magistrale de cale ferată, care realizează legătura prin punctul de frontieră Curtici cu țările din Europa Centrală. Pe parcursul anilor, pe căile ferate din județul Arad s-a desfășurat un important trafic de marfă și de călători. Densitatea liniilor ferate în regiune este mult peste nivelul național, în județul Arad fiind de 60,6%.
1.1.2. Populația
Evoluția populației
Analizând evoluția populației la nivel național pe o perioadă de 50 de ani (1956-2006), se poate constata că până în 1992 indicele de creștere a populației este pozitiv, numărul populației începând să scadă după acest an.
Evoluția populației și a indicelui de creștere în Regiunea Vest
România Județul Arad Arad Timișoara Deva Reșița
ANUL Număr locuitori Indice de creștere Număr locuitori Indice de creștere Număr locuitori Indice de creștere Număr locuitori Indice de creștere Număr locuitori Indice de creștere Număr locuitori Indice de creștere
1956 17.489.450 475,620 106.460 142.257 16.879 41.234
1966 19.103.163 1,092 481,248 1,012 126.000 1,184 174.243 1,225 26.969 1,598 56.653 1,374
1977 21.559.910 1,129 512,020 1,064 171.193 1,359 266.353 1,529 60.538 2,245 84.786 1,497
1992 22.810.035 1,058 487,617 0,952 190.114 1,111 334.115 1,254 78.438 1,296 96.918 1,143
2002 21.680.974 0,951 461,791 0,947 172.827 0,909 317.953 0,952 69.257 0,883 84.026 0,867
2006 21.584.365 0,996 458,487 0,993 167.980 0,972 303.796 0,955 68.487 0,989 86.070 1,024
Sursa: Institutul Național de Statistică
Din tabelul de mai sus se poate constata că tendințele înregistrate la nivel național se păstrează și la nivelul orașelor reședință de județ ale Regiunii Vest, cu excepția orașului Reșița unde la nivelul anului 2006 se înregistrează o ușoară creștere, de 2,4%, față de 2002.
În cadrul regiunii, din punct de vedere al numărului de locuitori, cel mai mare oraș este Timișoara, urmat de Arad, Reșița Și Deva.
Orașul Arad a prezentat o creștere spectaculoasă a populației până în anul 1992, când a atins un număr de aproape 200.000 de locuitori. Potrivit recensământului din 2002, populația municipiului Arad era de 172.827 de locuitori, înregistrându-se o scădere a numărului populației față anul 1992. Tendința descrescătoare s-a menținut și în anii următori, ajungând în 2008 la un număr de 166.237 locuitori.
Tendința descrescătoare a numărului de locuitori este caracteristică și la nivelul județului Arad, unde numărul de locuitori înregistrați în 2008 a fost de 457.257 comparativ cu anul 2002 când, conform ultimului recensământ, s-au înregistrat 461.791 locuitori. Totuși, spre deosebire de orașul Arad unde procentul de scădere a numărului populației este de 12,56%, procentul înregistrat la nivelul județului Arad este de doar 10,70%.
Migrația populației
Factorii care pot acționa asupra numărului populației sunt sporul natural, care atât la nivel de județ cât și la nivelul municipiului Arad este negativ în ultimii ani, precum și sporul rezultat din migrarea populației, prin schimbarea domiciliului sau a reședinței.
În ultimii ani s-a putut constata o tendință accentuată de migrare a populației din mediul rural către Arad, datorată faptului că municipiul dispune de un potențial economic foarte atractiv. Numărul mare al salariaților ce se deplasează la locul de muncă dinspre alte localități înspre municipiu reprezintă un fenomen care se datorează în special restructurării economiei și creșterii calității vieții în mediul urban.
În cele patru județe ale Regiunii Vest s-au înregistrat, începând cu anul 1991, importante mișcări de populație. Dacă la începutul anilor 90 Timișoara și, într-o măsură mai mică, Aradul, constituiau veritabili poli de atracție pentru ansamblul județelor limitrofe cât și pentru populațiile județelor din nord și din nord-est, direcțiile de migrare s-au modificat progresiv după 1997, când Aradul a început să reprezinte o atracție din ce în ce mai mare asupra populației din Caraș-Severin și Hunedoara.
Mișcarea migratorie a populației în Municipiu/ pe regiune (2007)
Municipiu/Județ Nr. Persoane Sold migratoriu
Plecați Sosiți
Municipiul Arad 1210 2092 882
Județul Arad 6911 8576 1665
Județul Caras- Severin 6723 6188 -535
Județul Hunedoara 9589 7841 -1748
Județul Timiș 11517 16482 4965
Regiunea Vest 34740 39087 4347
Sursa: Institutul Național de Statistică
În anul 2007, deși la nivel național s-a remarcat un sold migratoriu total negativ, în Regiunea Vest s-a înregistrat un sold total pozitiv al migrației, de 4347 persoane. În ceea ce privește migrația internă, cel mai atractiv județ din regiune este Timișul, la polul opus aflându-se județul Hunedoara, unde soldul migrației interne este negativ (-1748 persoane), urmat de Caraș-Severin (-535 persoane).
Structura populației
În Regiunea Vest, ponderea populației masculine este mai scăzută decât ponderea populației feminine, situație care se întâlnește și la nivel național. Dacă ne raportăm la anul 2007, ponderea populației masculine în Regiunea Vest, cu un procent de 48,27%, se situează în toate cele patru județe ale regiunii sub media națională (48,7%). Județul Timiș are cea mai scăzută pondere a populației masculine din regiune (47,92%), după care urmează Arad (48,14%), iar județul Caraș-Severin dispune de cea mai ridicată pondere (48,73%) din regiune.
La nivelul anului 2008, structura pe sexe a populației indică faptul că majoritatea populației din municipiul Arad (53,27%) este de sex feminin.
Sursa: Raportul privind starea Economică, Socială și de Mediu pe anul 2008 al municipiului Arad
Dacă analizăm structura pe sexe pe diferite categorii de vârstă, se constată că până la vârsta de 39 de ani ponderea sexelor din numărul total al populației este apropiată, iar începând cu vârsta de peste 40 de ani, ponderea femeilor din numărul total al populației crește semnificativ.
Structura populației pe grupe de vârstă în municipiul Arad arată o tendință de îmbătrânire a populației. Față de 2002, când grupa de vârstă cuprinsă între 0-14 ani reprezenta 14,46%, iar cea cuprinsă între 15-24 ani, 15,41%, în 2007 aceleași grupe de vârstă prezintă o scădere ca pondere din numărul total al populației de 1,92%, respectiv 1,31%, iar grupele de vârstă cuprinse între 50-64 ani și 65 de ani și peste prezintă o creștere de 2,81%, respectiv 1,73%.
Populația municipiului Arad, pe grupe de vârstă (01.01.2007)
Grupă de vârstă Total Masculin Feminin Ponderea populației
( %)
2002 2007 2002 2007 2002 2007 2002 2007
0-14 ani 24974 21040 12761 10736 12213 10304 14,46 12,54
15-24 ani 26627 23670 13119 11674 13508 11996 15,41 14,10
25-29 ani 14799 14840 7306 7164 7493 7676 8,56 8,84
30-34 ani 17070 14286 8357 6936 8713 7350 9,88 8,51
35-39 ani 9932 16098 4703 7783 5229 8315 5,75 9,59
40-49 ani 28409 20755 13249 8992 15160 11763 16,43 12,37
50-64 ani 29724 33576 14016 15482 15708 18094 17,20 20,01
65 și peste 21292 23562 8194 9640 13098 13922 12,31 14,04
Total 172827 167827 81705 78407 91122 89420 100 100
Din numărul total de locuitori ai municipiului Arad, în anul 2007 ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25-64 ani reprezenta 59,32%.
Ponderea copiilor și a tinerilor din totalul populației arată o tendință în declin, iar a populației în vârstă o tendință în creștere.
Sursa: Strategia de dezvoltare a municipiului Arad 2007-2013/ 2014-2020
Îmbătrânirea populației are ca și consecință scăderea ponderii populației active raportat la numărul total al populației. La nivelul anului 2008, comparativ cu celelalte județe din regiune, județul Arad se află pe ultimul loc în ceea ce privește ponderea populației cu vârstă de muncă (15-59 ani) din totalul populației (65,07%).
Ponderea populației cu vârstă de muncă din totalul populației
Vârsta 15-59 ani Caraș-Severin Timiș Arad Hunedoara
Numărul de persoane cu vârsta între 15-59 ani 212.139 457.899 297.543 309.355
Numărul total de persoane 325.269 674.533 457.257 468.318
Pondere % 65,22 67,88 65,07 66,06
Sursa: Institutul Național de Statistică
Asemenea majorității statelor membre ale UE, România trebuie să facă față unor provocări demografice majore atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Atât populația României cât și cea a județului Arad este o populație îmbătrânită, fapt ce ridică problema durabilității sistemului public de pensii care va fi afectat în mod negativ de numărul în declin de contribuitori față de numărul în creștere al beneficiarilor.
Numărul mediu al pensionarilor și pensia medie lunară, județul Arad
Anii Numarul mediu al pensionarilor Pensia medie lunara Anii Numarul mediu al pensionarilor Pensia medie lunara
- lei - - lei -
1994 82.819 58.995 2001 102160 1.220.075
1995 85.834 83.705 2002 103998 1.534.941
1996 88.060 120.144 2003 103872 1.762.533
1997 90.277 245.590 2004 103260 2.194.362
1998 92.687 371.577 2005 102622 252
1999 95.261 628.641 2006 102022 294
2000 98.155 854.585 2007 101731 378
*) Începând cu anul 2005 sumele sunt exprimate în lei noi - RON
Sursa: Anuarul Statistic, județul Arad – 2008
Conform datelor cuprinse în Anuarul statistic al județului Arad publicat în anul 2008, se poate constata că la nivelul județului Arad, în perioada 1994-2002, numărul mediu al pensionarilor este în continuă creștere, iar începând cu anul 2003, acesta scade constant până în anul 2007. Trebuie însâ avut în vedere că și numărul total al populației a scăzut în această perioadă.
În perioada anilor 1994-2007, pensia medie lunară crește constant.
Nivelul pensiei medii este cel mai scăzut în județul Arad, ca urmare a numărului mare de pensionari proveniți din industria ușoară și industria lemnului, unde nivelul de salarizare se situa mult sub nivelul salariilor din industria constructoare de mașini, cea extractivă sau cea prelucrătoare. Raportat la câștigul salarial mediu net lunar de 1390 lei/salariat (iulie 2009), nivelul pensiei medii în județul Arad reprezintă mai puțin de 50% .
Numărul mediu și pensia medie lunară a pensionarilor de asigurări sociale de stat (iulie 2009)
Caraș Timiș Arad Hunedoara
Numărul mediu al pensionarilor (persoane) 79361 144085 102077 123034
Pensia medie (lei) 704 730 674 862
Sursa: Institutul Național de Statistică
Începând cu anul 2008, în județul Arad se poate constata o creștere a numărului de pensionari, astfel că în trimestrul II al anului 2009 numărul pensionarilor ajunge la 102.077. Măsurile luate în cursul anului 2008 au contribuit la creșterea pensiei medii, aceasta ajungând în trimestrul II al anului 2009 la suma de 674 lei.
Numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat și evoluția pensiei medie lunare,
în perioada 2008 – iulie 2009
2008 2009
trim. I trim. II trim. III trim. IV trim. I trim. II
Numărul mediu al pensionarilor-persoane 101689 101788 101838 101971 101962 102077
Pensia medie – lei 537 537 537 647 651 674
La nivelul municipiului, din datele furnizate de către Casa Județeană de Pensii Arad se constată că la finele anului 2008 numărul total de pensionari a fost de 41.603, iar valoarea pensiei medii lunare a ajuns la suma de 771,57 lei, peste pensia medie lunară înregistrată la nivelul județului.
Perspectiva unei populații îmbătrânite, cu un număr din ce în ce mai mare de pensionari al căror resurse financiare nu pot asigura un trai decent, face necesară dezvoltarea infrastructurii sociale și a unor servicii sociale corespunzătoare.
Naționalități
Ca urmare a evoluției istorice a regiunii, structura populației oferă orașului Arad un caracter multietnic și multi-confesional. Populația municipiului este alcătuită din diverse etnii, ponderea cea mai mare fiind reprezentată de români, urmată de maghiari, romi și germani.
Etnia Număr locuitori Popondere (%)
români 142.966 82,72
maghiari 22.479 13,01
romi 3.004 1,74
germani 2.219 1,28
sârbi 605 0,40
slovaci 450 0,26
bulgari 251 0,14
italieni 179 0,10
evrei 157 0,09
Alte etnii: ucraineni, cehi, polonezi, ruși, sloveni, turci, greci, croați etc. 517 0,26
Sursa: Institutul Național de Statistică – Recensământ 2002
Sursa: Institutul Național de Statistică, Recensământ 2002
Având în vedere faptul că populația orașului este alcătuită din români, maghiari, germani, evrei, sârbi și alte naționalități, în mod firesc coexistă la Arad biserica ortodoxă, cu cele două comunități ortodoxe – sârbă și română, biserica catolică, biserica greco-catolică, biserica reformată, biserica evanghelică luterană, cultul mozaic, dar și importante comunități neo-protestante.
Conform ultimului recensământ din 2002, un număr de 125.595 persoane, ce reprezintă 72,67% din populația municipiului, este de religie ortodoxă, 20.971 persoane (12,13%) de religie romano-catolică, 5.406 persoane de religie reformată (3,13%). În municipiu comunitatea neoprotestantă este destul de numeroasă, un număr de 7.831 persoane, ce reprezintă 4,53% din populație fiind baptiști, 7.523 (4,53%) penticostali, adventist de ziua a șaptea 836 (0,50%) și alte confesiuni.
Sursa: Institutul Național de Statistică, Recensământ 2002
1.1.3 Caracteristici sociale
1.1.3.1 Veniturile populației
La nivel național, câștigul salarial real a înregistrat căderi severe în primii ani ai tranziției (1991-1993), tendință ce s-a înregistrat și în anii 1997 și 1999, atingând în 1997 și 1999 valorile minime de 56,2% și respectiv 57,0% din nivelul câștigurilor salariale din anul 1990. Începând cu anul 2003 se observã un reviriment al valorii reale a câștigului salarial, reflectat de nivelul atins în anul 2008 (date provizorii), care l-a depășit pe cel din anul 1991 cu 46,1 puncte procentuale (127,6%).
Câștigul salarial mediu net lunar pe total economie în anii 1991 - 2009 ( lei/salariat )
Lei, respectiv *RON
Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Sept. Oct. Nov. Dec.
1991 4.038 3.978 4.110 6.213 7.550 7.787 8.263 8.239 9.174 9.824 10.773 11.824
1992 13.005 12.717 15.287 15.677 17.709 19.426 19.989 19.804 23.306 24.080 28.456 32.612
1993 27.763 29.162 37.146 38.319 51.034 58.917 67.047 75.032 74.723 79.732 93.020 101.331
1994 101.795 106.378 112.603 126.194 126.464 131.134 142.657 153.883 153.486 160.483 167.745 198.530
1995 170.885 173.758 182.803 199.030 199.702 205.080 218.535 230.338 229.543 242.612 252.217 282.995
1996 256.563 248.880 262.237 301.558 293.508 294.148 333.797 343.090 341.361 374.633 380.375 433.692
1997 396.892 456.305 507.026 591.867 567.647 580.978 621.728 650.641 710.242 797.194 820.842 940.495
1998 884.424 878.620 954.305 1.045.498 999.233 1.040.621 1.098.549 1.122.880 1.139.952 1.170.924 1.191.510 1.360.261
1999 1.240.941 1.294.259 1.411.363 1.479.672 1.460.453 1.513.514 1.603.869 1.624.183 1.629.938 1.656.981 1.751.585 1.990.080
2000 1.725.994 1.748.052 1.906.989 2.135.867 2.029.622 2.103.644 2.171.977 2.220.361 2.272.967 2.357.201 2.497.493 2.911.570
2001 2.738.029 2.596.213 2.819.240 3.025.138 2.915.299 2.981.495 3.123.279 3.135.210 3.124.899 3.210.425 3.314.260 3.659.686
2002 3.671.588 3.464.365 3.666.430 3.965.851 3.795.431 3.806.409 3.919.380 3.898.408 3.854.969 3.967.454 4.038.159 4.525.696
2003 4.730.761 4.451.835 4.637.693 4.955.273 4.729.313 4.705.891 4.863.801 4.807.983 4.881.658 4.957.108 5.037.861 5.658.065
2004 5.771.049 5.477.573 5.857.482 5.969.555 5.801.110 5.828.978 5.883.194 5.858.704 5.944.324 6.071.211 6.245.148 6.875.094
2005* 723 674 708 743 720 722 730 734 736 742 774 848
2006* 826 767 828 839 833 835 842 841 860 866 908 1099
2007* 918 941 1013 1027 1012 1023 1040 1030 1040 1084 1121 1266
2008* 1200 1134 1192 1282 1248 1273 1308 1277 1296 1327 1361 1489
2009* 1355 1358 1402 1408 1356 1379 1390 1348
Sursa: Institutul Național de Statistică
În general, la condiții de muncă egale, salariile de încadrare ale femeilor și bărbaților sunt aceleași. Disparitățile dintre salariile realizate de femei și de bărbați pe diferite activități economice sunt determinate de diferențele de nivel de calificare și de poziția ierarhică ocupată. Raportul de salarizare femei-bărbați a înregistrat fluctuații determinate în principal de eficiența activităților economice din diferite ramuri, respectiv de proporția femeilor care sunt încadrate în funcții de conducere sau cu studii superioare. Ecartul dintre salariul mediu brut al femeilor și cel al bărbaților
s-a diminuat de la 24% în anul 1996, la 17,6% în anul 2003, ajungând la 7,8% în anul 2008.
În județul Arad, în perioada anilor 1991-2007, câștigul salarial mediu lunar net este în continuă creștere. În anul 2000 câștigul salarial nominal lunar net l-a depășit pe cel din anul 1991 de aproape 26 de ori. Din anul 2001 se observă o creștere anuală cuprinsă în intervalul de 18,62 și 37,5 procente.
Câștigul salarial nominal mediu net lunar pe activități ale economiei naționale,
total salariați în județul Arad
lei(ROL) / salariat lei(RON) / salariat
Actvitatea 1991 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Total economie 7295 178079 192 264 329 437 538 666 790 953
Agricultură, vânătoare și silvicultură 6709 147348 158 230 299 407 511 497 638 807
Pescuit și piscicultură 8322 169383 129 308 247 320 393 689 829 592
Industrie – total - 7204 189346 209 256 311 423 529 642 731 882
din care:
Industrie extractivă 9985 270917 298 423 538 679 837 1022 1126 1634
Industrie prelucrătoare 7040 172694 193 230 291 394 504 607 686 834
Energie electrică și termică, gaze și apă 9198 327918 330 493 425 708 806 965 1331 1449
Construcții 7635 239881 162 247 325 388 443 605 760 944
Comerț 6909 131754 121 191 244 340 359 531 674 680
Hoteluri și restaurante 6120 113235 97 144 157 263 304 496 435 531
Transport, depozitare și comunicații 9006 270630 286 404 480 619 808 926 1073 1377
Intermedieri financiare 8159 363517 404 568 826 1117 1348 1660 1752 1424
Tranzacții imobiliare și alte servicii 7510 179986 180 256 290 359 466 559 668 834
Administrație publică și apărare 7685 189252 298 366 508 685 913 1106 1521 1848
Învățământ 6935 175235 181 276 343 444 612 683 913 1118
Sănătate și asistență socială 8270 163012 186 261 319 387 499 649 788 1039
Celelalte activități ale economiei naționale 6026 163579 152 253 314 400 549 557 666 747
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Arad.
În anul 2007 câștigul salarial mediu lunar net în județul Arad a fost de 953 lei, în creștere cu 20,63% (+163 lei) față de anul 2006, situânduse cu toate acestea sub media pe țară.
Sursa: DJS Arad.
Comparativ cu media pe economie, câștigul salarial mediu lunar net din anul 2007 a fost mai mare cu 45,12% în industria extractivă, cu 31,85% în sănătate și asistență socială, cu 28,33% în transport, depozitare și comunicații. Sub media pe economie s-au situat câștigurile salariale medii lunare nete din activități ca pescuit și piscicultură (-28,59%) și intermedieri financiare (-18,72%), acesta fiind singurul an în care se observă scăderi salariale.
Față de câștigul salarial mediu net la nivel național, care a fost de 1390 lei în iulie 2009, la nivelul județului Arad, media salariului net a fost de 1.202 lei. În ceea ce privește Regiunea Vest, cel mai ridicat câștig salarial mediu net lunar este înregistrat în județul Timiș, acesta fiind de 1.823 lei. Județul Arad înregistrează aproximativ același nivel ca și județul Hunedoara, ultimul clasându-se județul Caraș-Severin.
Creșterea procentuală a salariului la nivel național, în iulie 2009 față de iulie 2008, este de 6,27% pe când la nivelul județului Arad este de 9,57%. Cea mai accentuată creștere s-a înregistrat în județul Hunedoara (17,8%) iar cea mai scăzută în județul Timiș (7,2%).
1.1.3.2. Parcul auto
Transporturile reprezintă un element esențial în cadrul societății umane. Acestea sunt indispensabile în toate domeniile vieții sociale, economice și culturale, dar impun costuri substanțiale întregii comunități, prin efectele semnificative și pe termen lung produse asupra calității mediului și prin influența directă sau indirectă manifestată asupra stării de sănătate a populației.
Creșterea continuă a numărului de autovehicule, creșterea fluxului de trafic pe străzile urbane dar și calitatea precară a drumurilor publice duce la creșterea cantității de poluanți emiși pe arterele de circulație. Numai în județul Arad, numărul total de autovehicule înmatriculate atingea, în anul 2008, cifra de 136.455. La această cifră se adaugă și autovehiculele aflate în tranzit, municipiul Arad fiind traversat de drumul european care duce spre granița cu Ungaria și de drumul european care face legătura între Timișoara și Oradea.
Situația parcului auto al județului Arad
număr autovehicule
Anul Total autovehicule Autoturisme Autobuze, microbuze Motociclete, motorete, mopede, scutere Automobile mixte, autospeciale, autospecializate, autoutilitare
1999 78176 66017 462 659 10362
2000 78335 66032 525 697 10285
2001 82472 69453 508 778 10653
2002 83636 70232 487 839 10771
2003 83279 69786 472 896 10670
2004 83293 69522 489 959 10745
2005 84986 70797 526 1034 10967
2006 90124 75149 576 1169 11520
2007 118009 97990 638 2771 16610
2008 136455 113957 738 3505 18255
Sursa: Anuar Mediu, anul 2008
Din datele prezentate se poate constata că, într-un interval de numai 9 ani, în județul Arad numărul autovehiculelor aproape că s-a dublat. O creștere semnificativă se constată în perioada 2006-2008, când numărul autovehiculelor înmatriculate crește cu 31% în 2007 față de anul 2006 și cu 16% în anul 2008 față de 2007.
În interval de doi ani, creșteri semnificative s-au înregistrat la numărul de autoturisme (cca. 52%), la numărul de motociclete, motorete și scutere (100%) și la numărul de autospeciale și autoutilitare (58%). Nu în aceeași măsură s-a dezvoltat extinderea și modernizarea drumurilor astfel că la ora actuală presiunea exercitată de traficul urban asupra mediului este mare în toate orașele.
Creșterea numărului de autovehicule are ca și consecință creșterea traficului urban, a blocajelor în trafic și a nivelului de poluare. Autoritățile locale trebuie să caute soluții pentru fluidizarea traficului și descongestionarea circulației în zona urbană, astfel încât să se reducă nivelul de poluare și să se asigure un mediu cât mai curat.
1.1.3.3. Șomajul
La sfârșitul lunii iulie 2009, rata șomajului înregistrată la nivel național a fost de 6,3%, mai mare cu 2,7 puncte procentuale decât cea din luna iulie a anului 2008 și cu 0,3 puncte procentuale decât cea din luna iunie a anului 2009.
Numărul total de șomeri înregistrați la finele lunii iulie, de 572.562 persoane, a crescut cu 23.632 persoane față de cel înregistrat la finele lunii anterioare.
Din totalul șomerilor înregistrați, 308.285 au fost șomeri indemnizați și 264.287 neindemnizați, numărul celor indemnizați crescând cu 23.804 persoane, iar numărul celor neindemnizați cu 5.628 persoane față de luna precedentă.
Sursa: ANOFM
Dacă analizăm evoluția numărului șomerilor înregistrați în perioada ianuarie 2007 - iulie 2009, se constată o scădere constantă până în iulie 2007, urmată, de o perioadă de 5 luni, în care numărul șomerilor oscilează lună de lună, ca apoi, în primele șase luni ale anului 2008 să se observe din nou un trend descrescător. Această situație se schimbă din iulie 2008, lună din care numărul șomerilor înregistrați lunar crește semnificativ.
Sursa: ANOFM
Numărul de șomeri a crescut în 39 de județe, creșterile cele mai importante înregistrându-se în județele Prahova (1765 persoane), Dolj (1442 persoane), Iași (1343 persoane), Brașov (1241 persoane), Sibiu (1150 persoane), Argeș (1110 persoane), Timiș (1060 persoane), Mureș (1050 persoane), Dâmbovița (1007 persoane). Scăderi ale numărului de șomeri se înregistrează în Municipiul București (105 persoane) și în județele Vaslui (1317 persoane) și Bacău (952 persoane).
Sursa: ANOFM
Județele cu cea mai mare pondere a șomerilor neindemnizați din numărul total al șomerilor sunt: Mehedinți (69,64%), Dolj (64,79%), Teleorman (64,73%), Vrancea (63,58%), Iași (62,32%), Galați (61,89%) și Călărași (61,81%).
În graficul următor este prezentată evoluția ponderii șomerilor neindemnizați din totalul șomerilor înregistrați, în perioada ianuarie 2008- iulie 2009.
Sursa: ANOFM
Se constată o scădere semnificativă a ponderii șomerilor neîndemnizați ca urmare a creșterii accentuate a numărului de șomeri îndemnizați, situație cauzată de disponibilizările care au avut loc în ultima perioadă, ca efect al crizei economice.
Cele mai ridicate niveluri ale ratei șomajului au fost atinse în județele Vaslui și Mehedinți (11,2%), urmate de județele Alba (10,4%), Dolj (9,8%),Teleorman (9,7%), Galați, (9,5%) și Hunedoara (9,2%).
La nivel regional, rata șomajului în luna iulie 2009 are cele mai mici valori în Timiș (3,7%) unde se menține sub patru procente, dar depășește nouă procente în Hunedoara (9,2%). Astfel, primul loc în topul ratei șomajului din regiune îl ocupă județul Hunedoara, urmat de Caraș-Severin (8,5%), Arad (5,7%) și Timiș.
Sursa: ANOFM
În funcție de ponderea din numărul total al șomerilor din Regiunea Vest, se constată că 35% din numărul total al șomerilor sunt înregistrați în județul Hunedoara, Aradul situânduse pe locul doi după județul Timiș, cu un procent de 22% din numărul total al șomerilor din regiune.
Sursa: ANOFM
Potrivit datelor furnizate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Arad, numărul șomerilor înregistrați în județ a scăzut în mod constant în perioada 2005 – 2007, la finele anului 2007 fiind înregistrat cel mai mic număr de șomeri - 3886 persoane. Evoluția numărului de șomeri în perioada 2008 - 2009 urmează tendințe asemănătoare celei de la nivel național, numărul șomerilor la sfârșitul anului 2008 ajungând la peste 6500 de persoane.
Șomeri înregistrați și rata șomajului în județul Arad
(la data de 31 decembrie, în perioada 2003-2008)
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Nr. șomeri Rata șomaj
% Nr. șomeri Rata șomaj % Nr. șomeri Rata șomaj
% Nr. șomeri Rata șomaj
% Nr. șomeri Rata șomaj
% Nr. șomeri Rata șomaj
%
Total 10689 5,22 8797 4,32 7551 3,65 7036 3,34 3886 1,84 6549 3
Sursa: AJOFM ARAD
Sursa: AJOFM ARAD
Sursa: AJOFM ARAD
Rata șomajului în perioada 2005-2007 a fost și ea în scădere, ajungând la sfârșitul anului 2007 la 1,84%. Până la sfârșitul anului 2008 rata șomajului a crescut cu 1,16 pp, ajungând la 3%.
Numărul șomerilor înregistrați în județul Arad și România, iulie 2008- iulie 2009
-mii persoane-
2008 2009
iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul.
Total țară 340,5 345,5 352,9 364,2 377 403,4 444,9 477,9 513,6 517,7 526,8 548,9 572,6
Bărbați 181,5 181,4 184,4 189,7 197 216,2 246,9 270,3 292,2 293,5 297,6 308,7 320,6
Femei 159 164,1 168,5 174,5 180 187,2 198 207,6 221,4 224,2 229,2 240,2 252
Total județ Arad 5,425 5,501 5,908 5,786 5,951 6,549 7,588 8,368 9,299 10,110 10,951 11,693 12,242
Bărbați 2,701 2,743 2,875 2,808 2,904 3,409 4,121 4,588 5,044 5,382 5,723 6,156 6,485
Femei 2,724 2,758 3,033 2,978 3,047 3,140 3,467 3,780 4,255 4,728 5,228 5,537 5,757
Sursa: Buletin Statisc lunar –Iulie 2009, județul Arad
Sursa: Buletin Statisc lunar –Iulie 2009, județul Arad
La Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Arad, la sfârșitul lunii iulie 2009, rata șomajului a atins procentul de 5.7%, adică un număr de 12.242 de persoane. Din totalul persoanelor aflate în șomaj aproximativ 6.000 sunt femei. De asemenea, din cei 12.242 de arădeni în șomaj, 8.286 sunt indemnizați iar 3.956 neindemnizați, peste 11.000 provenind din sectorul de muncă privat.
Rata șomajului înregistrat în județul Arad și România, iulie 2008- iulie 2009
2008 2009
iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul.
Total țară 3,7 3,8 3,9 4 4,1 4,4 4,9 5,3 5,6 5,7 5,8 6 6,3
Bărbați 3,7 3,7 3,8 3,9 4,1 4,5 5,1 5,6 6 6,1 6,1 6,4 6,6
Femei 3,7 3,9 4 4,1 4,2 4,4 4,7 4,9 5,2 5,3 5,4 5,7 5,9
Total județ Arad 2,5 2,5 2,7 2,7 2,7 3 3,5 3,9 4,3 4,7 5,1 5,4 5,7
Bărbați 2,4 2,4 2,5 2,5 2,5 3 3,6 4 4,4 4,7 5 5,4 5,7
Femei 2,7 2,7 3 2,9 3 3,1 3,4 3,7 4,2 4,6 5,1 5,4 5,6
Sursa: Buletin Statisc lunar –Iulie 2009, județul Arad
Județul Arad se află între județele țării în care rata șomajului înregistrată este sub procentul înregistrat la nivel național, după următoarele județe: Ilfov (1,7%), Bucuresti (1,8%), Timiș (3,7%), Constanța (4,0%), Bihor (4,5%), Cluj (5,2%), Maramureș (5,3%), Botoșani (5,6%), Arad (5,7%).
Creșterea accentuată a numărului de șomeri înregistrați este datorată mai ales numărului de persoane înregistrate ca șomeri indemnizați. Aceste persoane fie provin din activități economice și au fost disponibilizate în lunile anterioare, fie sunt persoane cărora li s-a prelungit perioada de indemnizare conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28/2009. Creșterea numărului de șomeri se explică și prin înscrierea, ca persoane în căutarea unui loc de muncă, a absolvenților de învățământ atât cu studii medii cât și superioare ai promoției 2009.
Se impune, ca agențiile teritoriale să identifice cele mai potrivite măsuri active în vederea integrării sau reintegrării pe piața muncii și gestionarea atentă a fenomenului de șomaj pe plan local.
În iulie 2009, județul Arad a înregistrat un nivel al ratei somajului sub media Regiunii Vest și sub media națională, clasându-se pe locul al 4-lea (după județele Bihor, Satu-Mare, Maramureș) în ceea ce priveste procentul de somaj în cadrul polilor de dezvoltare urbană.
Șomajul înregistrat în județe din care fac parte orașele ce reprezintă poli de dezvoltare urbană și România (iulie 2009)
Municipiul Județul Nr. Șomeri Rata somajului inregistrat (%) Clasament (locul 1 pentru cel mai scazut %)
Oradea Bihor 12.841 4,5 1
Satu-Mare Satu-Mare 7.651 4,9 2
Baia Mare Maramureș 10.898 5,3 3
Arad Arad 12.242 5,7 4
Suceava Suceava 14.762 5,8 5
Tărgu Mureș Mureș 15.443 6,2 6
Brăila Brăila 8.724 6,3 7
Sibiu Sibiu 12.421 6,7 8
Rămnicu Vălcea Vălcea 12.062 6,8 9
Pitești Argeș 21.109 7,7 10
Bacău Bacău 19.326 8,2 11
Deva Hunedoara 19.297 9,2 12
Galați Galați 20.902 9,5 13
România 572.562 6,3
Sursa: ANOFM
1.1.3.4. Protecția socială
Într-un stat democratic, protecția socială reprezintă un element fundamental al politicilor statale cu ajutorul cărora pot fi prevenite, diminuate sau înlăturate anumite efecte care contribuie la scăderea nivelului de trai al populației. Măsurile de protecție socială sunt menite să asigure un standard de viață decent pentru întreaga populație a unei țări.
Legislația de după 1989 a adus reforme semnificative în domeniu, astfel că în municipiul Arad, ca de altfel în întreaga țară, pe lângă instituțiile de stat existente, au luat ființă diverse organizații care activează în domeniul social, asigurând servicii sociale tuturor categoriilor de persoane aflate în dificultate, cum ar fi minorii, persoanele cu dizabilități, familiile sărace, persoanele vârstnice.
Principalul mecanism prin care se realizează protecția socială îl constituie serviciile sociale. Complexitatea serviciilor sociale acordate anumitor grupuri defavorizate este în funcție de condițiile concrete și nevoile specifice care se cer a fi acoperite.
Serviciile sociale constau, în principal, în:
- îngrijirea persoanei;
- prevenirea marginalizării sociale și sprijinire pentru reintegrare socială;
- consiliere psihologică;
- consiliere juridică și administrativă;
- îngrijirea locuinței și a gospodăriei, ajutor pentru menaj;
- servirea hranei;
- servicii socio-medicale pentru readaptarea capacităților fizice si psihice;
- adaptarea locuinței la nevoile persoanei;
- îngrijirea temporară în centre de zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate.
Finanțarea se realizează, în principal, din bugetele locale, dar și din resursele atrase de asociațiile/organizațiile neguvernamentale, din sponsorizări, finanțări de proiecte, donații etc.
Din datele puse la dispoziție de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale se constată că numărul unităților de asistență socială finanțate din fonduri private ajunge sau chiar depășește numărul celor finanțate din fonduri publice. Spre exemplu, în județul Arad funcționează 5 cămine pentru persoane vârstnice, din care numai 2 sunt finanțate de la bugetul local, dar numărul de persoane deservite este mai mare în aceste unități.
Situația căminelor pentru persoane vârstnice și a cantinelor de ajutor social din Regiunea Vest,
- semestrul I 2009 -
Regiunea Vest Arad- Județul Arad Timișoara- Județul Timiș Reșița- Județul Caraș-Severin Hunedoara-Județul Hunedoara
BL* ONG** BL* ONG** BL* ONG** BL* ONG** BL* ONG**
I. CĂMINE PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE
Număr cămine 11 8 2 3 4 4 2 - 3 1
Număr mediu lunar de beneficiari 733 299 166 60 271 213 241 - 55 26
Capacitate -număr locuri 780 329 173 78 292 225 259 - 56 26
BL* ONG** BL* ONG** BL* ONG** BL* ONG** BL* ONG**
II. CANTINE DE AJUTOR SOCIAL
Număr cantine și/sau secții 18 13 1 2 3 3 5 4 9 4
Număr mediu zilnic de beneficiari 2200 754 311 51 561 220 348 220 980 263
Capacitate -număr locuri 3540 1005 500 220 1120 220 600 235 1320 330
*BL - Costurile sunt suportate de la bugete locale;
**ONG - Costurile sunt suportate din bugetul ONG
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale
Comparând datele statistice pe perioada 2008 – semestrul I 2009, se poate constata că, în județul Arad numărul beneficiarilor de servicii de asistență socială a crescut. Astfel, capacitatea de cazare în cămine pentru persoane vârstnice a crescut cu 61 de locuri, iar numărul beneficiarilor a crescut cu 42 persoane, iar în cazul cantinelor de ajutor social, numărul mediu zilnic de beneficiari a rămas constant la cele finanțate din bugetul local, iar la cele finanțate din surse private, numărul beneficiarilor a scăzut semnificativ.
Situația căminelor pentru persoane vârstnice și a cantinelor de ajutor social din Județul Arad, 2004-2008
2004 2005 2006 2007 2008
BL* ONG** BL* ONG** BL* ONG** BL* ONG** BL* ONG**
I. CĂMINE PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE
Număr cămine 1 - 1 - 1 2 1 2 1 2
Număr mediu lunar de beneficiari 50 - 49 - 158 20 163 22 159 21
Capacitate -număr locuri 60 - 60 - 170 24 175 24 165 25
II. CANTINE DE AJUTOR SOCIAL
Număr cantine și/sau secții 1 - 1 - 1 4 1 4 1 3
Număr mediu zilnic de beneficiari 293 - 291 - 421 350 360 379 311 223
Capacitate -număr locuri 500 - 500 - 500 490 500 490 500 370
*BL - Costurile sunt suportate de la bugete locale;
**ONG - Costurile sunt suportate din bugetul ONG
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale
În ceea ce privește numărul total al unităților de asistență socială, la nivelul anului 2005, județul Arad era pe locul doi în Regiunea Vest, cu 45 de unități din care 18 erau în Municipiul Arad. Din cele 18 unități existente, 15 acordă servicii copiilor, una persoanelor cu dizabilități, iar 2 unități furnizează servicii de asistență socială persoanelor vârstnice
Unități de asistență socială în Regiunea Vest, la nivel județean - anul 2005
Total Pentru copii Pentru persoane cu handicap Pentru persoane vârstnice Unități de asistență medico socială Unități de prevenire a violenței
Arad 45 24 5 11 5 0
Caraș-Severin 14 12 2 0 0 0
Hunedoara 42 31 6 1 2 2
Timiș 51 31 5 13 0 2
Sursa: Date statistice naționale 2005, MMFPS, Departamentul de asistență socială și politica familiei
Raportat la județele din care fac parte polii de dezvoltare urbană din nord-vestul, vestul și centrul țării, județul Arad ocupă locul II în ierarhia județelor, cu un număr de 720 de locuri la cantinele sociale. În ceea ce privește numărul de locuri în cămine, în această ierarhie județul Arad ocupă tot locul II după județul Satu Mare.
Situația căminelor pentru persoane vârstnice și a cantinelor de ajutor social în județele din care fac parte polii de dezvoltare urbană și România - semestrul I 2009 -
România Arad- Județul Arad Oradea- Județul Bihor Baia Mare- Județul Maramureș Satu Mare- Județul Satu Mare Sibiu-Județul Sibiu
BL* ONG** BL* ONG** BL* ONG** BL* ONG** BL* ONG** BL* ONG**
Număr cămine 89 64 2 3 3 5 1 - 3 - 1 5
Număr mediu lunar de beneficiari 5.695 2730 166 60 66 118 41 - 348 - 84 223
Capacitate - număr locuri 6.543 2884 173 78 86 122 41 - 358 - 100 210
Număr cantine și/ sau secții 118 61 1 2 6 3 4 2 1 2 3 1
Număr mediu zilnic de beneficiari 18.509 4.615 311 51 415 237 490 100 150 133 312 40
Capacitate - număr locuri 27.282 5972 500 220 535 400 484 150 150 140 390 70
*BL - Costurile sunt suportate de la bugete locale;
**ONG - Costurile sunt suportate din bugetul ONG
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale
În cadrul direcției specializate din structura Primăriei Arad, în municipiu funcționează mai multe unități de asistență socială cu finanțare de la bugetul local. Acestea oferă servicii de asistență socială pentru copii și tineri, pentru persoanele vârstnice, cele cu dizabilități, dar și familiilor de romi sau persoanelor defavorizate aflate în situații de risc social.
Servicii pentru copii
Centre de zi pentru copii:
- Casa Izvor – centru terapeutic și educațional pentru copii HIV seropozitivi se adresează copiilor HIV seropozitivi din municipiul și județul Arad și familiilor acestora și oferă copiilor supraveghere medicală de specialitate, posibilitatea de a frecventa învățământul preșcolar, primar și gimnazial, hrană zilnică corespunzătoare, consiliere psiho-pedagogică, logopedie, orientare școlară și profesională, posibilitatea calificării în meseria de croitor și electrician auto în atelierele din cadrul centrului, posibilitatea petrecerii timpului liber cu activități recreative și educative și a participării în excursii și tabere. Centrul oferă de asemenea familiilor copiilor consiliere psihologică, instruire în vederea prevenirii infectării cu virusul HIV și ajutoare materiale celor cu venituri mici.
- Complex social multicultural Curcubeul se adresează copiilor care provin din grupuri defavorizate, în mod special din cadrul comunității romă, majoritatea elevi ai Școlii Generale nr.2. Beneficiarii direcți sunt aproximativ 200 de copii care petrec la centru în medie 5 ore pe zi. Aici ei desfășoară activități școlare (temele pentru acasă) și extracuriculare, beneficiază de o masă caldă, asistență medicală primară, rechizite, consiliere continuă. Specialiștii centrului organizează periodic și activități cu părinții. De asemenea, elevii din mai multe licee din municipiul Arad efectuează munci de voluntariat în centrele de zi pentru copii defavorizați.
- Casa Felice acordă sprijin copiilor străzii, a celor aflați în stare de risc și copiilor care din motive de sărăcie, lipsă de supraveghere sau dezinteres al părinților se află în risc de abandon școlar. Centrul Casa FELICE este format din două module respectiv un modul care oferă ocrotire în regim rezidențial pentru 12 copii ai străzii, lipsiți de ocrotire părintească și un centru de zi pentru 20 de copii care provin din familii aflate în stare de risc social. Centrul de zi oferă copiilor rechizite și îmbrăcăminte pentru școală și sunt sprijiniți și supravegheați în pregătirea temelor. Personalul de specialitate din cadrul centrului păstrează legătura cu cadrele didactice, interesându-se de situația școlară a copiilor și încurajează implicarea părinților în procesul educațional.
Servicii pentru tineri
Căminul social oferă cazare temporară de până la 3 ani și ajutor pentru integrarea socială a tinerilor prin sprijin material, îndrumare în vederea orientării profesionale și găsirea unui loc de muncă precum și prin organizarea de diverse programe de intervenție educativ-formative.
Centrul a fost înființat în anul 1994 și se adresează tinerilor dezinstituționalizați din municipiul și județul Arad și are 51 de beneficiari.
Servicii pentru persoane aflate în dificultate
Cantina municipală are ca obiectiv îmbunătățirea calității alimentației persoanelor sărace și oferă zilnic masa de prânz (gratuit sau cu contribuție parțială) pentru 600 de persoane sărace, familii cu mulți copii, membrii ai Centrelor de zi pentru vârstnici, asistaților serviciului de protecție a persoanelor cu dizabilități, copiilor din cadrul Centrului de zi
Centru de zi și adăpost de noapte pentru persoane fără adăpost oferă adăpost pe timpul nopții persoanelor aflate în stare de risc social: minori, femei însărcinate, femei cu copii, vârstnici și persoane cu handicap, posibilitatea participării la activități de centru de zi respectiv asistență socială, consiliere psihologică individualăși de grup, asigură mic dejun și cină, se preocupă de asigurarea stării de sănătate și acordă sprijin material constând din haine, medicamente și alte obiecte de uz personal.
Servicii pentru vârstnici
Rețea de 7 centre de zi pentru vârstnici care în prezent au circa 5760 de membri.
Centrele de zi oferă consiliere în probleme sociale și juridice, consiliere psihologică, asistență medicală și stomatologică, posibilitatea servirii mesei de prânz, posibilitatea petrecerii timpului liber, suport social în caz de îmbolnăvire prin vizite la domiciliul vârstnicilor sau la spital, asigurarea asistenței la domiciliu (prin intermediul Serviciului protecție persoane cu dizabilități) pentru vârstnicii care nu se mai pot îngriji singuri, ajutoare materiale, ajutoare de urgență, organizarea diferitelor momente festive, turism social și alte servicii, în funcție de nevoile beneficiarilor.
Centrele de zi și-au dezvoltat oferta de servicii prin acordarea de medicamente gratuite prin intermediul farmaciei înființate de Fundația Alpema, în cadrul Centrului de zi Aurel Vlaicu și asigurarea de asistență stomatologică în cadrul Cabinetului stomatologic înființat în colaborare cu Serviciul de Ajutor Maltez în Centrul de zi Aurel Vlaicu.
Centrele de zi au fost înființate în 7 cartiere diferite ale orașului și au fost realizate prin Proiectul Rețea de 7 centre de zi pentru vârstnici, finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Phare SESAM. Constituie bună practică în domeniul serviciilor alternative pentru persoane vârstnice, prevenind starea de singurătate și instituționalizarea persoanelor vârstnice, deseori aflate fără suport familial.
Centrul de îngrijire pentru persoane vârstnice are ca obiective ocrotirea în sistem rezidențial a vârstnicilor și persoanelor cu dizabilități, oferind persoanelor asistate maximum posibil de autonomie și siguranță, condiții de îngrijire care să respecte identitatea, integritatea și demnitatea persoanei asistate, stimularea participării persoanelor asistate la viața socialăși prevenirea și tratarea consecințelor legate de procesul de îmbătrânire. Centrul are 220 de beneficiari și asigură asistența în sistem rezidențial persoanelor vârstnice și cu dizabilități, recuperare și readaptare, activități de ergoterapie și de petrecere a timpului liber și asistență socială și psihologică.
Servicii pentru persoanele cu dizabilități
Serviciul de protecție persoane cu dizabilități are ca obiectiv îmbunătățirea calității vieții persoanelor asistate la domiciliu și prevenirea instituționalizării și oferă asistență socială și emoțională, asistență în igienizarea și păstrarea curățeniei în locuința asistaților, acordă primul ajutor și asistență medicală primară, asistență în rezolvarea problemelor administrative și personale, masa de prânz de la Cantina municipală la domiciliul asistaților, acordă consiliere socială și juridică și oferă alte servicii în funcție de nevoilepersonale, speciale ale asistatului.
Centrul de reabilitare socio-profesională are ca obiectiv sprijinirea tinerilor cu diferite tipuri de dizabilități pentru o viață independentă, formarea diferitelor deprinderi practice, creșterea stimei de sine și sprijin în integrarea socială.
Servicii pentru minorități
Centrul informațional pentru romi are ca obiectiv sprijinirea comunității romă prin facilitarea accesului la informații legate de serviciile oferite de instituții și organizații neguvernamentale din municipiul Arad, implicate în domeniul asistenței și protecției sociale și modalitatea concretă de accesare a acestor servicii (adresa instituțiilor și ONG-lor, modalitatea de adresare, documentele necesare, persoane de contact, timpul necesar soluționării).
1.1.3.5. Educația
Fiind un oraș cu tradiție în ceea ce privește sistemul educațional, municipiul Arad dispune de o rețea consolidată de instituții educaționale, asigurând actul educațional la toate nivelele pentru elevii și studenții din localitițile județului. Sistemul de învățământ acoperă toate nivelele de educație și formare, de la grădinițe până la instituții de învățământ superior.
Infrastructura educațională
În județ funcționează un număr de 183 unități de învățământ, dintre care 57 în municipiul Arad, iar numărul total al persoanelor care au frecventat unitățile de învățământ în anul școlar 2006-2007 a fost de 98.055 persoane.
Unități de învățământ – jud. Arad, anul școlar 2006-2007
Unități de învățământ Nr. unități Nr. persoane
Total 183 95055
Grădinițe de copii 31 13014
Școli din învățământul primar și gimnazial 109 37944
Licee 40 17094
Școli postliceale 1 4496
Institute de învățământ universitar 2 22507
Sursa: Direcția Județeană de Statistică
În anul școlar 2007-2008, numărul total al celor înscriși (copii, elevi, studenți) la diverse forme de învățământ în municipiul Arad a fost de aproape 53.000 de persoane, ponderea cea mai mare fiind înregistrată la institutele de învățământ universitar (cca. 42%). Numărul mare al studenților față de numărul celor înscriși la celelalte forme de învățământ se explică prin faptul că, pe de o parte, la nivelul județului numai în municipiul Arad funcționează institute de învățământ superior, iar pe de altă parte prin faptul că, pe parcursul anilor, cele două universități au câștigat un prestigiu în regiune.
Unități de învățământ – municipiul Arad, anul școlar 2007-2008
Unități de învățământ Nr. unități Nr. persoane
Total 57 52951
Grădinițe de copii 14 4155
Școli din învățământul primar și gimnazial 18 12519
Licee 22 11496
Școli postliceale 1 2784
Institute de învățământ universitar 2 21997
Sursa: Fișa localității, 2007
Minoritățile naționale au acces la învățământ în limba maternă, infrastructura școlară cuprinzând școli și licee cu predare în limba maghiară, germană. Compoziția etnică a municipiului determină instituțiile de învățământ să prezinte profile care să satisfacă nevoile acestor etnii. Dintre cele mai renumite școli cu predare în limbile minorităților amintim Liceul German „Adam Müler Guttenbrunn”, Grupul Școlar Maghiar „Csiky Gergely”, iar pentru elevii de confesiune baptistă există Liceul Teologic Baptist „Alexa Popovici”.
Pe lângă institutele de învățământ enumerate mai sus mai putem adăuga alte câteva licee de prestigiu din Arad:
• Colegiul Național „Moise Nicoară” - între personalitățile care au absolvit această instituție de învățământ se numără scriitorul Ioan Slavici, Vasile Goldiș, Ioan Suciu, muzicologul Emil Monția, publicistul Mircea V. Stănescu și dramaturgul Csiky Gergely.
• Colegiul Național „Elena Ghiba Birta”
• Colegiul Tehnic de Construcții și Protecția Mediului
• Liceul de Industrie Alimentară
• Colegiul Economic Arad
• Colegiul Teoretic „Vasile Goldiș”
• Liceul de Artă „Sabin Drăgoi”
• Liceul Pedagogic „Dimitrie Țichindeal”
• Liceul C.F.R.
Din anul 2004, au început lucrările de reabilitare la majoritatea instituțiilor de învățământ din municipiu, clădirile în care funcționează aceste instituții fiind improprii. Pe lângă lucrările de reabilitare și modernizare a infrastructurii de învățământ, unitățile școlare au fost dotate cu mobilier, echipamente didactice și IT în scopul îmbunătățirii procesului educațional. Deși au fost efectuate investiții în infrastructura de învățământ în ultimii ani, aceasta nu atinge încă standardele europene; în ceea ce privește echipamentele și materialele de învățământ, în special calculatoarele și echipamentele IT, se poate menționa că numărul acestora este sub nevoile reale. De aceea, majoritatea unităților de învățământ preuniversitar necesită modernizarea echipamentului de bază, dotarea laboratoarelor și diversificarea specialităților existente.
Învățământul superior arădean este caracterizat prin prezența a două 2 universități:
• Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” – universitate privată înființată în 1990
• Universitatea „Aurel Vlaicu” – universitate de stat reînființată în 1991
Aceste universități oferă o largă paletă de cursuri și specializări în diferite domenii: tehnic, economic, administrație publică, juridic, medicină etc.
Populația școlară din învățământul de toate gradele în județul Arad
(inclusiv învățământul particular)
Anii școlari Total Preșcolar Primar și gimnazial Liceal Profesional și de ucenici Postliceal și de maiștri Superior
Total Primar Gimnazial Învățământul special
(cl.I-IV) (cl.V-VIII) (cl.I-VIII)
1990/1991(*) 93191 15188 49550 22776 26147 627 19638 8193 446 176
1995/1996 87850 14941 46716 25876 19975 865 15465 4742 1351 4635
2000/2001 88394 13752 48333 22622 24703 1008 12998 3857 1403 8051
2001/2002 87821 13732 47106 21650 24520 936 12842 3967 1195 8979
2002/2003 91538 13686 45512 21033 23549 930 14277 4870 868 12325
2003/2004 91686 13227 43906 21125 22080 701 14261 4718 680 14894
2004/2005 92042 12771 41793 20479 20743 571 15168 4856 742 16712
2005/2006 91550 13093 40593 20075 19964 554 16193 5079 531 16061
2006/2007 94812 12973 39109 19486 19408 534 16606 4293 384 21447
2007/2008 95055 13014 37944 18391 19113 440 17094 3877 619 22507
Sursa: Institutul Național de Statistică
La nivelul Regiunii Vest, în anul școlar / universitar 2007-2008, numărul total de elevi și studenți implicați în sistemul de învățământ a fost de 185.371, ponderea celor care sunt înscriși la studii universitare reprezentând 46%.
Populația școlară din învățământul de toate gradele, în anul școlar 2007-2008, la nivel regional
Județele Total Liceal Profesional și de ucenici Postliceal și de maiștri Superior
Timis 86813 27347 6271 1601 51594
Arad 44097 17094 3877 619 22507
Hunedoara 33737 20144 5227 1394 6972
Caraș-Severin 20724 12746 3488 295 4195
Total Regiune 185371 77331 18863 3909 85268
Sursa: Institutul Național de Statistică
În Regiunea Vest există 14 unități de învățământ superior care oferă specializări în cadrul a 94 de facultăți. Cu un număr de aproape 50.000 de studenți, Timișoara este unul dintre cele mai importante centre universitare din România și se află pe locul I în ierarhia pe regiune, urnată de Arad care, cu un număr de aproape 22.000 de studenți, ocupă locul II.
Institute de învățământ superior funcționează și în alte orașe din regiune, numărul total al celor înscriși în anul universitar 2007-2008 fiind de 85.268 de studenți. În anul universitar 2007-2008, în județul Timiș erau înregistrați 51.594 studenți, în Arad 22.507, în Hunedoara 6.972, iar în Caraș-Severin 4.195.
Abandonul școlar
În ultimii ani, fenomenul de abandon școlar a luat o amploare fără precedent. Cauzele care generează acest fenomen sunt multiple. Una din cele mai grave cauze constă în mentalitatea părinților și a elevilor cu privire la educație, școala nemaifiind percepută ca valoare în sine. O altă cauză importantă o constituie condiția socio-economică a familiei elevilor, abandonul școlar fiind regăsit în primul rând la grupurile defavorizate și este generat de sărăcie și de costurile pe care le presupune învățământul, chiar dacă este gratuit. Nu în ultimul rând, abandonul școlar este cauzat de lipsa de supraveghere a părinților, un număr însemnat dintre aceștia fiind plecați în străinătate, lăsându-și copii în grija bunicilor, a rudelor sau a prietenilor.
În perioada 1993-2001, în ceea ce privește fenomenul abandonului școlar, rata abandonului a oscilat în jurul valorii de 0,6% iar în anul școlar 2004-2005 a ajuns la 1,7%. Conform studiilor efectuate de organizația “Salvați copiii”, fenomenul abandonului școlar este cel mai frecvent în rândul copiilor romi. În anul școlar 2001-2002, dintre copii romi cu vârsta cuprinsă între 7 și 9 ani, aproape 30% nu urmau nici o formă de școlarizare.
În anul școlar 2005-2006, rata brută de cuprindere școlară în toate nivelurile de învățământ a înregistrat o creștere cu aproximativ 6% comparativ cu anul 2000-2001, atingând valoarea de 72,6%.
Abandonul școlar are consecințe îngrijorătoare: consumul de droguri, prostituția, violența, delincvența. În ultimii ani a scăzut vârsta infractorilor, din ce în ce mai mulți tineri de vârstă școlară comit infracțiuni cu violență, sunt agresivi, comit furturi.
Conform datelor furnizate de Inspectoratul Școlar al județului Arad pentru anul școlar 2005-2006, numărul total al elevilor care au abandonat școala a fost de 814. Abandonul este frecvent la elevii înscriși în ciclul primar și gimnazial. Astfel, se poate constata că 32% din numărul elevilor care au abandonat școala au fost înscriși în învățământul primar și 36% în cel liceal.
Situația abandonului școlar în județul Arad, anul școlar 2005-2006
Școli primare Gimnazii Licee Școli de arte și meserii Total
Total din care 259 293 105 157 814
Urban 112 131 101 140 484
Rural 147 162 4 17 330
Sursa: Inspectoratul Școlar al județului Arad
Conform acelorași date furnizate
de Inspectoratul Școlar,
se poate constata că
fenomenul de abandon școlar
este mai frecvent în mediul urban
decât în cel rural,
care reprezintă 40% din total,
față de 60% cât reprezintă abandonul
școlar din mediul urban.
Pentru combaterea și prevenirea abandonului școlar se impune luarea de măsuri atât la nivel național, cât și local. În acest sens, Primăria Arad finanțează de la bugetul local centrul de zi pentru copii “Casa Felice” și „Complexul social multicultural Curcubeul” care acordă sprijin copiilor străzii, a celor aflați în stare de risc și copiilor care din motive de sărăcie, lipsă de supraveghere sau dezinteres al părinților se află în risc de abandon școlar.
1.1.3.6. Sănătatea
În Regiunea Vest, dacă din punct de vedere al numărului de îngrijire a sănătății situația este relativ echilibrată, infrastructura de sănătate este destul de slab dezvoltată în majoritatea cazurilor, necesitând reabilitare, modernizare și înlocuirea echipamentelor neperformante și învechite.
Județul Timiș este cel mai dezvoltat județ din regiune și în ceea ce privește infrastructura de
sănătate, având cele mai multe unități sanitare și de tipuri diverse din regiune, cu excepția
dispensarelor medicale și a centrelor de sănătate.
În ceea ce privește numărul spitalelor, a ambulatoriilor și a policlinicilor, județul Timiș se află pe primul loc din regiune, cu un număr de 16 unități, 61% din dispensarele din regiune se află în județul Hunedoara.
Numărul principalelor tipuri de unități sanitare din Regiunea Vest, existente în anul 2006, este prezentat în tabelul de mai jos.
Unitățile sanitare din Regiunea Vest, în anul 2007
Indicatori Regiunea Vest Arad Caraș-Severin Hunedoara Timiș
Spitale 46 11 8 11 16
Ambulatorii de spital și de specialitate 46 9 6 12 19
Policlinici 10 - 2 1 7
Dispensare medicale 34 2 6 21 5
Centre de sănătate 8 2 3 1 2
Sanatorii TBC 2 - - 2 -
Cabinete medicale școlare și studențești 89 16 10 20 43
Cabinete medicale de familie 1223 280 193 305 445
Cabinete stomatologice 1124 276 117 200 531
Farmacii și puncte farmaceutice 536 146 66 128 196
Laboratoare medicale 225 48 34 65 78
Sursa: Institutul Național de Statistică, Anuarul statistic al Romăniei, 2007
În Arad, ocrotirea sănătății este asigurată prin rețeaua de sănătate, alcătuită din unități care activează în sistem public și unități care activează în sistem privat.
Deși sistemul sanitar suferă datorită unei insuficiente finanțări, se poate constata că în anul 2007, față de anul 2005, numărul medicilor din sistemul public a crescut, la fel cum a crescut și numărul personalului mediu sanitar.
Ocrotirea sănătății populației –2005 și 2007- Municipiul Arad
Categorie Sector Ani
2005 2007
Medici din care: Public 479 488
Medici de familie Public 36 56
Medici din care: Privat 158 122
Medici de familie Privat 38 46
Stomatologi Public 43 24
Privat 139 208
Categorie Sector Ani
2005 2007
Farmaciști Public 13 12
Privat 135 147
Personal mediu sanitar Public 1376 1475
Privat 366 511
Paturi în creșe Public 142 120
Paturi in spitale Public 1633 1589
Creșe Public 5 5
Spitale Public 3 3
Dispensare medicale Public 1 1
Cabinete medicale scolare Public 9 9
Cabinete medicale studențești Public 1 1
Cabinete medicale individuale (de familie) Public 48 48
Cabinete medicale de familie Privat 39 46
Cabinete medicale de specialitate (individuale) Public 20 20
Cabinete medicale de specialitate Privat 118 133
Cabinete medicale de medicina generala Privat 30 28
Cabinete stomatologice Public 16 15
Privat 137 200
Laborator de tehnică dentară Privat 27 27
Farmacii Public 5 5
Privat 64 70
Depozite farmaceutice Privat 6 4
Laboratoare medicale Public 16
Privat 22 19
Centre de transfuzie sanguină Public 1 1
Ambulatorii de specialitate Public 1 1
Ambulatorii de spital Public 4 4
Sursa: Fișa localității 2005, 2007
Față de 2005, în anul 2007 se constată, în sectorul privat, o creștere a cabinetelor medicale de specialitate, a cabinetelor medicale de familie precum și a numărului cabinetelor stomatologice.
Din punct de vedere al modului de acoperire al specialităților medicale, cele trei spitale din municipiul Arad acoperă 80% din specialitățile prevăzute în nomenclatorul spitalelor și peste 72% din numărul de bolnavi. Celelalte 10 spitale din județ acoperă serviciile de urgență, precum și principalele specialități pentru care sunt solicitări, respectiv medicina internă, chirurgie generală, pediatrie, obstetrică-ginecologie și afecțiunile cronice.
Din evidențele Direcția de Sănătate Publică Arad rezultă că, la ora actuală, în municipiul Arad funcționează:
a) Asistență medicală primară: 101 cabinete medicale de familie
b) Asistență medicală ambulatorie:
• 3 ambulatorii integrate ale spitalelor
• 164 cabinete medicale de specialitate
• 224 cabinete medicale stomatologice (15 publice și 209 private)
c) Asistență medicală școlară/studențească:
• 9 dispensare medicale școlare
• 6 dispensare medicale școlare de stomatologie
• 1 dispensar medical studențesc
• 1 dispensar medical studențesc de stomatologie
d) Farmacii (5 publice și 70 private)
e) Asistența medicală spitalicească este asigurată prin:
• 3 spitale publice
- 62 de secții și compartimente
- 13 laboratoare (analize medicale, radiologie și imagistică medicală, anatomia patologică)
- Serviciul județean de medicină legală
- 269 medici
- 948 personal mediu sanitar
- Un număr de 1631 de paturi
O alternativă viabilă la unitățile sanitare din sectorul public o reprezintă cele două spitale private, Spitalul Sfântul Gheorghe din Chișineu Criș și Spitalul Clinic Genesys din municipiul Arad.
Spitalul Sfântul Gheorghe a fost inaugurat în martie 2004, are ca structură 90 de paturi în 10 compartimente, 2 săli de operație conform standardelor internaționale, ambulatoriul de specialitate cuprinzând cabinete de chirurgie, pediatrie, ginecologie, ortopedie, explorări funcționale, oftalmologie, fizioterapie, medicină internă.
Spitalul clinic Genesys oferă servicii medicale de ambulatoriu de specialitate pentru următoarele specialități: Obstetrică-Ginecologie, Medicină Internă, Cardiologie, Chirurgie Generală, Chirurgie estetică, Chirurgie vasculară, O.R.L., Oncologie, Endocrinologie, Urologie, Stomatologie, Oftalmologie și servicii de laborator. Serviciile spitalicești (internări, intervenții chirurgicale, nașteri, etc.) pot fi accesate din luna Septembrie 2009.
Unitățile sanitare în județe corespunzatoare orașelor ce reprezintă poli de dezvoltare urbană - anul 2006
Indicatori România Arad Baia-Mare Oradea Satu Mare Sibiu
Jud.
Arad Jud.
Maramureș Jud.
Bihor Jud. Satu Mare Jud. Sibiu
Spitale 436 11 11 15 5 9
Ambulatorii de spital și de specialitate 393 9 11 17 5 10
Policlinici 260 - - 7 - 9
Dispensare medicale 211 2 5 5 4 2
Indicatori România Arad Baia-Mare Oradea Satu Mare Sibiu
Jud.
Arad Jud.
Maramureș Jud.
Bihor Jud. Satu Mare Jud. Sibiu
Centre de sănătate 53 2 2 3 1 -
Cabinete medicale școlare și studențești 843 16 43 22 13 17
Cabinete medicale de familie 10969 280 258 336 163 250
Cabinete stomatologice 9948 276 239 325 140 258
Farmacii și puncte farmaceutice 6209 146 118 199 91 114
Laboratoare medicale 1840 48 51 38 28 33
Sursa: Institutul Național de Statistică, Anuarul statistic al României, 2007
Față județele din nord vestul și din centrul țării, din care fac parte orașele ce reprezintă poli de dezvoltare urbană, județul Arad se află în urma județului Bihor în ceea ce privește numărul de spitale, numărul cabinetelor medicale de familie numărul cabinetelor stomatologice și al numărului de farmacii, dar se află pe penultimul loc dacă ne referim la numărul ambulatoriilor de spital și a cabinetelor medicale școlare și studențești, cu toate că municipiul Arad este un important centru universitar.
Accidente
O statistică sumbră întocmită de conducerea Serviciului Poliției Rutiere Arad arată că pe parcursul întregului an 2008 s-au petrecut 227 de accidente grave, mai mult cu șase accidente față de anul 2007. Cu toate acestea, numărul celor care și-au pierdut viața în accidente rutiere a scăzut cu zece față de anul trecut, însă numărul persoanelor rănite grav a crescut cu 21 față de 2007.
Datele statistice prezentate de Poliția Rutieră pentru perioada 01.01.1999-30.11.2006 relevă faptul că dintre cele patru județe aparținătoare Regiunii Vest, județul Arad ocupă locul II după Timișoara în ceea ce privește numărul total de accidente, dar ocupă locul I la numărul total de decese rezultate în urma accidentelor.
Numărul accidentelor de circulație înregistrate în perioada 01.01.1999-30.11.2006
Județul Nr. total accidente Nr. total decedați Nr. total răniți grav
Arad 1.624 582 1.173
Caraș Severin 1.464 332 1.016
Hunedoara 1.344 470 865
Timiș 3.241 555 1.788
Total regiune 7.673 1.939 4.842
Total pe țară 84.671 19.269 47.393
Sursa: Poliția Rutieră, Date statistice pe județe
Numărul mare, dar și consecințele accidentelor rutiere se datorează nu numai educației rutiere deficitare a participanților la trafic, ci și stării proaste a infrastructurii rutiere.
1.1.3.7. Cultura
În prima jumătate a secolului XIX Aradul cunoaște o perioadă de înflorire economică și culturală. În anul 1870 Aradul este cel mai populat oraș al Transilvaniei, cu o populație de peste 32.000 de locuitori. În acest context, în anul 1868 conducerea Aradului a decis construirea a două edificii reprezentative pentru oraș: cel al Primăriei și cel al Teatrului. Ridicarea clădirii teatrului arădean a început în anul 1872 și s-a încheiat în 1874, iar la deschiderea festivă a fost prezent împăratul Franz Jozef al Austro-Ungariei.
Istoria teatrului în Arad începe însă cu peste jumătate de secol în urmă. În 1817 funcționa deja un teatru permanent în oraș, iar primul eveniment de seamă al teatrului a fost prezentarea, în 1818, a unui spectacol în limba română. În anul 1873 vechiul teatru se închide, iar în 1907, în această clădire se inaugurează primul cinematograf din Arad.
Un alt edificiu reprezentativ al orașului este Palatul Cultural, ridicat între anii 1911-1913 pentru a adăposti muzeul local, biblioteca orașului și o sală de concerte. Acum, pe lângă sala de concerte, clădirea adăpostește Complexul Muzeal și Filarmonica Arad.
Secolul al XIX - lea a adus în Arad, odată cu dezvoltarea economică și o dezvoltare edilitară deosebită, fiind comparat, în 1906, de către Nicolae Iorga cu Viena. O serie din clădirile construite în acea perioadă au fost introduse pe lista monumentelor istorice.
Dintre monumentele arhitectonice și istorice reprezentative fac parte :
- Cetatea Fortificată a Aradului, una dintre fortărețele transilvănene, construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. A fost folosită ca închisoare pentru răsculații conduși de Horea, Cloșca și Crișan
- Palatul Administrativ, construit în 1872 – 1874, în stil renascentist
- Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, construit în 1874, stil arhitectonic neo-clasic, arhitect Czigler Antoniu
- Palatul Neumann, construit în 1891, stil eclectic
- Palatul de Justiție, construit în 1892, stil eclectic
- Palatul Cenad, construit în 1894, stil eclectic și neo-clasic
- Palatul Băncii Naționale, construit în 1906, stil neo-clasic
- Palatul Bohus, construit în 1910, stil secession vienez (s-a folosit în Arad pentru prima oară betonul armat)
- Palatul Szantay, construit în 1911, stil secession vienez
- Palatul Cultural, construit între 1911-1913, combinație de stiluri neo - clasic, gotic, renascentist, cu capiteluri corintiene
- Casa cu Ghiulele de Tun, construită în 1800. Numele ei provine de la cele șaptesprezece ghiulele de tun încorporate în pereții săi în perioada luptelor de la 1848 – 1849.
- Preparandia, prima școală din Transilvania în limba română (1812)
- Casa cu Lacăt, construită în 1815
- Teatrul Vechi (Hirschl), construit în 1817, cel mai vechi teatru de piatră din România, unde au jucat trupele lui Matei Millo (1870) și Mihai Pascally (1868, 1871) și pe unde, în 1868, a trecut Mihai Eminescu în calitate de sufleur în trupa lui Pascally. Tot aici au jucat și Deryne, actriță maghiară, în 1820, și Treuman, actorul german, în 1840
- Turnul de Apă, construit în 1896,în stil arhitectural dungeon medieval
- Vechea Casă a Vămii, localizată în vecinătatea podului Traian, în sensul de mers către Timișoara și construită în 1907, a fost folosită ca punct vamal pentru bunurile care intrau pe piețele Aradului
- Statuia Sfântului Ioan Nepomuk, ridicată în 1729, sculptură în stil baroc
- Monumentul Sfintei Trinități, ridicat în 1746 pentru comemorarea victimelor epidemiei de ciumă care a bântuit orașul în 1738 și 1740
- Biserica Sârbească „Sfinții Petru și Pavel”, ridicată în 1698 – 1702, în stil arhitectonic baroc timpuriu
- Mânăstirea „Sfântul Simion”, construită în 1762, în stil baroc
- Catedrala „Sfântul Anton de Padova” (Romano – catolică), ridicată de Ordinul Călugărilor Minoriți în 1904, în stil renascentist
- Catedrala „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” (ortodoxă), ridicată în 1862 – 1865, în stil baroc, arhitect Czigler Antoniu. Pictura murală a fost începută de pictorul Anastase Damian în 1957 și terminată un an mai târziu
- Biserica Roșie (evanghelică – luterană), construită în 1906, în stil neo-gotic
- Sinagoga, construită în 1834, în stil greco – toscan
Un alt element important al culturii arădene este Complexul Muzeal Arad, cu Departamentul de Istorie, de Științele Naturii și de Artă, Muzeul Memorial „Vasile Goldiș”, dar și galeriile de artă, unde sunt găzduite expoziții de pictură, sculptură, obiecte decorative din sticlă, lemn și materiale textile.
Viața culturală a municipiului Arad este bogată în evenimente, oferta teatrală fiind acoperită de Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, Teatrul de Marionete și Teatrul Maghiar, iar iubitorii de muzică clasică se pot bucura de concertele susținute de Orchestra Filarmonică Arad.
Teatrul Clasic Ioan Slavici
1.1.3.8. Sport și agrement
Puține sunt orașele din țară care se pot mândri cu o tradiție sportivă asemănătoare Aradului. Mari campioni și multe discipline sportive s-au născut în Arad îmbogățind gloria și tezaurul sportului românesc.
Odată cu schimbările majore intervenite pe plan politic și economic, din ce în ce mai puține persoane se consacră sportului de performanță. Printre cauzele care au condus la această situație se numără lipsa unor infrastructuri noi, moderne, degradarea celor existente, lipsa unui sistem echitabil de recompense pentru performanțe, la toate sporturile.
Această situație se reflectă și la nivelul județului Arad, unde numărul sportivilor legitimați în anul 2007 reprezintă numai 27% din numărul total al sportivilor legitimați în 1993.
Număr
Anii Secții sportive afiliate Sportivi
legitimați Antrenori cu
normă întreagă Instructori Arbitri
1993 261 7927 240 ... 509
1995 230 6950 223 115 312
2000 229 5303 135 79 275
2001 92 3765 117 86 282
2002 130 4068 106 90 257
2003 133 3933 74 94 229
2004 150 4778 99 103 243
2005 79 2028 140 77 110
2006 84 2139 124 109 122
2007 86 2188 151 89 120
Sursa: Institutul Național de Statistică
Deși numărul practicanților de sport de performanță este din ce în ce mai mic, numărul celor care conștientizează necesitatea practicării unui sport, fie numai ca și amatori, este din ce în ce mai mare. De asemenea, din ce în ce mai mulți părinți sunt preocupați de sănătatea psihică și fizică a copiilor lor și, încă de la vârste mici, tot mai mulți copii practică un sport.
Plecând de la premisa că sportul în școală este un pas important pentru a avea o generație tânără, sănătoasă, în județul Arad au luat ființă școli în care sunt predate discipline din diferite ramuri sportive, cum ar fi înot, handbal, fotbal, baschet, atletism.
În municipiul Arad există o unitate școlară în care se poate practica înotul încă din clasele primare și trei unități școlare în care elevii de gimnaziu se pot pregăti în discipline sportive precum handbal, fotbal și baschet.
Învățământ primar
Denumirea unității Total clase/elevi Din care: Ramura sportivă
clasa a I a clasa a II a clasa a III a clasa a IV a
Înot
clase elevi clase elevi clase elevi clase elevi clase elevi
Total din care: 4 75 1 15 1 17 1 24 1 19
Școala nr. 5 Arad 4 75 1 15 1 17 1 24 1 19
Sursa: Inspectoratul Școlar al județului Arad
Învățământ gimnazial
Denumirea unității Total clase/ elevi Din care: Ramura sportivă
clasa a V a clasa a VI a clasa a VII a clasa
a VIII a
clase elevi clase elevi clase elevi clase elevi clase elevi
Total din
care: 14 359 4 101 5 137 3 71 2 50
Școala nr. 12 Arad 1 33 1 33 handbal
Școala A. Iancu Arad 6 166 2 50 2 60 1 27 1 29 handbal, fotbal
Școala nr. 22 Arad 4 84 1 22 1 20 1 21 1 21 baschet
Școala gen. „M. Radna” Lipova 3 76 1 29 1 24 1 23 atletism
Sursa: Inspectoratul Școlar al județului Arad
Pe lângă unitățile de învățământ, practicarea sporturilor se poate face și în cadrul unor asociații/cluburi sportive, cum ar fi Clubul Sportiv Școlar “Gloria” Arad, Fotbal Club UTA Arad, Clubul Sportiv Municipal Arad, Complex Tenis de Câmp și de tennis de masă.
Pasionații de alte ramuri sportive, cum ar fi speologia, vânătoarea și pescuitul sau sporturile cu motor pot face parte din cluburi sau asociații unde pot practica sporturile preferate.
CLUBUL SPORTIV ȘCOLAR „GLORIA” ARAD REALIZAT 2006 – 2007
Nr. ÎNCEPĂTORI AVANSAȚI PERFORMANȚĂ TOTAL
crt. discipline sportive nr. grupe nr. elevi nr. grupe nr. elevi nr. grupe nr. elevi nr. grupe nr. elevi
1 atletism 3 36 2 20 1 6 6 62
2 baschet 4 64 3 42 1 12 8 118
3 caiac 2 20 1 8 1 6 4 34
4 handbal 2 36 2 32 - - 4 68
5 gimnastică 6 72 2 16 1 6 9 94
6 înot 6 72 4 40 2 12 12 124
7 fotbal 7 140 4 72 2 30 13 242
8 judo 4 48 3 30 1 8 8 86
9 lupte 3 36 2 20 1 8 6 64
10 haltere 1 10 1 8 1 6 3 24
Total 38 534 24 288 11 94 73 916
Sursa: Inspectoratul Școlar al județului Arad
Municipiul Arad dispune de un stadion (UTA) care a fost inaugurat la 1 septembrie 1946, fiind construit după modelul arenei Arsenal Londra. Pâna și gazonul a fost transportat în niște containere speciale, pe calea aerului, direct din Anglia.
În ultimii ani baschetul arădean, care s-a bucurat de o largă popularitate încă din anii`50 ai secolului trecut, a obținut mari succese și trofee, culminând în ediția de campionat 2000/2001 când atât baschetbalistele arădene de la BC ICIM, multiple campioane naționale, cât și băieții de la West Petrom au câștigat titlurile naționale, Aradul devenind cel mai important centru baschetbalistic din România și principalul furnizor de sportivi pentru loturile naționale. În 2009 echipa CSȘ Gloria formată doar din arădence, a reușit să obțină titlul de vicecampioane naționale la categoria U16.
De asemenea, handbalul, tenisul de câmp, tirul, natația, atletismul, halterele, boxul și luptele s-au remarcat nu odată prin performanțele unor sportivi ca, de pildă, supergreul Roman Codreanu, medaliat cu bronz la lupte greco-romane la Jocurile Olimpice de la Moscova din 1980, sau arădeanul Sorin Babi, devenit, ca și component al echipei Steaua București, campion olimpic la pistol liber și Silvia Káposztay, campion și recordman mondial la proba de pistol standard. Nu în ultimul rând, sportivii arădeni s-au remarcat și la Jocurile Olimpice de la Atena – 2004, Marian Oprea câștigând medalia de argint la triplu salt și Ionela Țârlea – Manolache câștigând argintul la proba de 400 de metri.
Andrei Gag, elevul lui Ionel Oprea, prezent la Campionatul Balcanic pentru junior de la Salonic, a intrat în concurs la aruncarea greutății, căștigând titlul de campion balcanic și la aruncarea discului, terminând pe locul 3. La Campionatele Naționale de aruncări lungi a devenit campion național la junior I, obținând medalia de bronz la tineret și locul patru la seniori, în proba de disc.
În ultimele decenii ale secolului trecut s-au dezvoltat și alte ramuri sportive ca judo și artele marțiale, rugby, culturism și fitness, existând câteva săli de sport bine dotate în acest sens.
Cu o așezare geografică prielnică, Aradul a fost mereu un loc excelent pentru practicarea sporturilor pe apă. În anul 1891, la Arad are loc primul concurs de canotaj pe râul Mureș. Aradul a fost și gazda primului campionat național de canotaj, campionat dominat de sportivii arădeni și tot aici a fost constituită Federația Română de Canotaj Academic. Cel mai mare succes al canotajului arădean a fost obținut de Valeria Răcilă (Clubul UTA), care a devenit campion olimpic la simplu în 1976 la Jocurile Olimpice de la Montreal, după ce în anul anterior și-a adjudecat și titlul de campioană europeană.
O altă ramură sportivă care a adus cununi de lauri Aradului este tenisul de masă. Clubul arădean Voința a obținut peste 100 de titluri naționale, două medalii de argint la Campionatele Mondiale, medalii de aur, argint și bronz la Europene, 33 de titluri balcanice, fiind și de două ori finalistă a Cupei Campionilor Europeni.
Anul 2009 poate fi considerat ca unul foarte bun, atât pentru tenisul de masă cât și pentru atletism. În luna septembrie arãdeanca Dana Dodean alãturi de Eliza Samara, a câștigat finala Campionatului European, la tenis de masã, competiție care a avut loc în Germania la Stuttgart. Aceasta este a doua medalie obținutã de România la CE, dupã bronzul câștigat de echipa masculinã din care a făcut parte și fratele Danei, Adrian. Ultimul titlu continental al unei sportive de la CSM Arad aparține Otiliei Bãdescu, care s-a impus în 2003 la Courmayeur (Italia).
Gimnastica este un alt sport cu tradiție pe meleagurile arădene, Asociația de Gimnastică Arădeană existând încă din anul 1879. În anul 1938, prin Asociația Hakoah, Aradul cucerea primul titlu național pe echipe la gimnastică feminină. Emilia Eberle, campioana mondială și olimpică (Moscova, 1980), este cel mai cunoscut nume al gimnasticii arădene.
Aradul, prin așezarea sa și prin zonele sale de agrement, oferă locuitorilor și turiștilor diverse posibilități de petrecere a timpului liber. Vara, locul preferat al arădenilor este ștrandul Neptun, o zonă de agrement foarte pitorească, situată în inima orașului, în vecinătatea Cetății.
Un alt loc de agrement este și Parcul Natural Lunca Mureșului, situat în județele Arad și Timiș, limitrof zonei fiind chiar orașul Arad (centrul său se găsește la 4 km de limita estică a zonei. Parcul se întinde de la Arad pâna la granița maghiară, de-a lungul râului Mureș. Are o suprafață de 17.455 ha și include zona îndiguită a Mureșului, o zonă inundabilă situată între digurile construite pe fiecare parte a râului și între terasele înalte ale aceluiași râu. Lunca Mureșului Inferior este un ecosistem tipic de zonă umedă cu ape curgătoare și stătătoare, cu păduri aluviale, galerii de sălcii și plopi, precum și zăvoaie și șleauri de câmpie, important loc de cuibărire și pasaj pentru cca. 200 de specii de păsări, multe dintre ele fiind sub un regim strict de protecție pe plan internațional.
Râul Mureș este principala componentă a peisajului Parcului Natural Lunca Mureșului fiind un spațiu variat, schimbător și plin de viață.
Pentru amatorii de petrecere a timpului liber într-un cadru natural, administrația parcului organizează plimbări de agrement cu ambarcațiunile proprii. Vegetația luxuriantă a făcut ca unele
dintre canalele Mureșului să poată fi considerate adevărate replici ale acelora din Delta Dunării.
Pe lângă traseele pe apă, parcurse în caiac sau canoe (traseul Arad-Pecica, pe Râul Mureș cu o lungime de 25 km și traseul Arad-Periam Port, pe o lungime de 60 km) există și traseul de biciclete Ceala, cu o lungime de 13,4 km și traseul cicloturistic Arad-Pecica, cu o lungime de 25 km.
(Sursa: site-ul oficial al Parcului National Lunca Mureșului)
Cu toate că în județul Arad există o serie de posibilități de a face sport și de a petrece timpul liber, orașul nu se poate mândri cu aceleași oportunități. Puține sunt spațiile verzi, iar cele existente nu sunt suficient de bine amenajate, astfel încât nu pot oferi locuitorilor posibilități variate de petrecere a timpului liber. Pentru a ajunge la standardele europene privind mărimea spațiilor verzi pe cap de locuitor este necesară identificarea și crearea unor noi spații verzi și amenajarea celor existente.
1.2.Caracteristici economice ale municipiului și comparație cu celelalte orașe ale regiunii/țării
1.2.1. Economia județului
1.2.1.1.Contextul macroeconomic
În ciuda faptului că România rămâne una dintre cele mai sărace state ale Uniunii Europene, cu o cotă a produsului intern brut pe locuitor de 46 unități în anul 2008, fiind urmată doar de Bulgaria, cu un PIB pe locuitor de 40 unități (în comparație, Luxemburg, cea mai bogată țară a Uniunii, care a avut în 2008 un PIB pe locuitor de 253 unități), potrivit datelor Eurostat, la nivel național se înregistrează un trend ascendent.
Astfel, pe plan intern, potrivit unui studiu al Comisiei Naționale de Prognoză, Regiunea Vest (cu județele Arad, Timiș, Hunedoara și Caraș Severin) va înregistra în continuare cea mai mare valoare a PIB-ului pe locuitor, exceptând Regiunea București-Ilfov.
Regiunea Vest Județul Arad
În anul 2008, la nivel de țară se înregistra un PIB pe locuitor de 5.450 euro. Cu un PIB pe locuitor de peste 6.000 euro, Regiunea Vest reprezintă cea mai dezvoltată regiune a țării, în comparație cu celelalte regiuni de dezvoltare.
Ierarhia regiunilor în funcție de PIB/locuitor
Regiunea PIB/locuitor în 2008
la nivel de țară 5.450 euro
1 Vest 6.000 euro
2 Centrală și de Nord-Vest 5.100- 6.000 euro
3 Sud-Vest, Sud-Est și Sud 4.100 - 5.000 euro
4 Nord-Est 4.000 euro
Sursa: Eurostat
Unul din indicatorii care furnizează informații relevante cu privire la situația economică a regiunii este produsul intern brut pe locuitor. Regiunea Vest este o regiune în creștere, cu rezultate economice superioare mediei naționale. Indicatorii economici au cunoscut evoluții semnificative, crescând de la un an la altul, în concordanță cu tendința de pe plan național.
Comparând datele furnizate de INS pentru perioada 2002 – 2006, se constată că Regiunea Vest ocupă locul doi după Regiunea București-Ilfov în ceea ce privește mărimea PIB pe locuitor și este constant peste media națională.
Din analiza datelor se poate observa că produsul intern brut pe cap de locuitor în Regiunea București-Ilfov are cel mai ridicat nivel, reprezentând 219,27% din valoarea PIB înregistrat la nivel național în anul 2006. Un alt aspect ce reiese din datele furnizate este că Regiunile București-Ilfov și Vest sunt principalii contribuabili la constituirea PIB la nivel național, fapt ce se traduce printr-o sănătate economică a celor două regiuni și rolul esențial pe care îl joacă în economia națională.
PIB/locuitor
(RON) Național Nord-Est Sud-Est Sud-Muntenia Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru București- Ilfov
PIB/loc din cel național (%) - 2006 100 64,5 103,7 83,7 78,1 116,3 93,6 99,7 219,27
Sursa: INS- Anuarul Statistic 2007
La nivelul Regiunii Vest se poate realiza o ierarhie a celor patru județe din punct de vedere a contribuției lor la PIB regional, Timișul situându-se pe primul loc pe întreaga periodă, urmat de județul Arad, Hunedoara și Caraș Severin.
În perioada 2002 - 2006, evoluția PIB-ului pe locuitor, ca de altfel și evoluția PIB-ului celor patru județe a prezentat în mod constant un trend crescător.
Evoluția PIB regional în anii 2002-2006, milioane lei prețuri curente
Municipiul Regiunea Vest 2002 2003 2004 2005 2006
Arad Arad 3301,1 4501,5 6184,8 7044,4 8406,7
Reșița Caraș-Severin 2047,3 2839,9 3433,0 3855,3 4445,2
Deva Hunedoara 3345,3 4237,2 5264,9 5851,7 6867,1
Timișoara Timiș 6020,3 8404,1 10418,4 12129,1 16069,9
Total 14714,0 19982,7 25301,1 28880,5 35788,9
Sursa: INS - Anuarul Statistic al României, 2008
1.2.1.2.Potențial economic local
Aradul este un centru industrial și comercial cu o bogată tradiție. Așezarea sa geografică la intersecția drumurilor comerciale și apropierea de graniță a favorizat dezvoltarea economică a orașului.
Regimul comunist a lăsat în urmă un sistem centralizat, caracterizat de lipsa inițiativei sistemului privat, cu o productivitate redusă, tehnologii învechite, energofage și poluante, o infrastructură distrusă, o forță de muncă supradimensionată.
În pofida acestei moșteniri negative, un punct de plecare în rezolvarea acestor probleme l-a constituit dezvoltarea economiei de piață. Un rol important în acest proces de lungă durată, l-a constituit restructurarea industrială, privatizarea societăților cu capital de stat și atragerea investițiilor străine, remarcându-se o deschidere și implicare activă a administrației publice locale și a Camerei de Comerț în politica de dezvoltare economică locală și a orientării acesteia spre atragerea investițiilor străine.
Datorită acestora, municipiul Arad cunoaște după 1989 o dezvoltare susținută, evidențiată prin restructurare industrială, privatizarea societăților cu capital de stat sau atragerea investițiilor străine.
Atractivitatea Aradului pentru investiții este explicabilă prin poziția sa geografică strategică, orașul fiind principala poartă de intrare în România dinspre Uniunea Europeană și cel mai important nod al rețelelor de transport rutiere și feroviare trans-europene din vestul României, inclus în Coridorul Paneuropean IV, care leagă Europa de Vest de țările Europei de Sud - Est și Asiei Centrale.
Un alt element de atractivitate l-a constituit infrastructura extinsă, forța de muncă calificată și bogata tradiție industrială. Nu în ultimul rând trebuie menționată implementarea cu succes a proiectului Zonei de Dezvoltare Economică Arad, promovat de către Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Arad, în parteneriat cu administrația publică locală. Acest proiect presupunea realizarea Zonelor Industriale Arad și a Centrului Logistic, a Terminalului Cargo de pe Aeroportul Internațional Arad, a Zonei Libere Arad-Curtici, obiective finalizate în prezent.
1.2.1.3.Principalele domenii de activitate și contribuția lor la economia locală
Conform datelor furnizate de Oficiul Registrului Comerțului Arad, în luna septembrie 2009 în județ erau înmatriculați 32.437 de comercianți, dintre care 20.584 societăți cu răspundere limitată, 397 societăți pe acțiuni, 11.373 persoane fizice autorizate și asociații familiale, 83 de comercianți având altă formă de organizare (regii autonome, societăți în comandită simplă, etc.). Numărul acestora a crescut constant în perioada 1990-2008, ajungând în perioada 2004-2008 la peste 3000 comercianți nou înregistrați în fiecare an.
Evoluția comercianților înregistrați la ORC Arad – septembrie 2009
Sursa: ORC Arad
Criza economică, dar și legislația adoptată la începutul anului 2009, a făcut ca firmele fără activitate sau cu activitate redusă să fie radiate sau suspendate. Cu toate acestea, în primele trei trimestre ale anului, au fost înregistrate peste 2000 de noi firme.
Din numărul total al persoanelor juridice și fizice înregistrate, în funcție de domeniul de activitate declarat, se poate observa (din graficul de mai jos) că în economia județului Arad ponderea firmelor de producție, a celor de comerț și de servicii este aproape egală (27, 26 respectiv 28%), activitatea firmelor de construcții reprezentând 19% din economia județului.
Sursa: ORC Arad
În funcție de natura capitalului social se constată că, din numărul total al firmelor cu capital 100% românesc, 99,2% sunt cu capital integral privat și numai 0,5% cu capital integral de stat.
Natura capitalului social al întreprinderilor din județul Arad
An Capital de stat
(nr. unități) Capital mixt
(nr. unități) Capital privat
(nr. unități) TOTAL
(nr. unități)
2009 9 128 16942 17079
% din total întreprinderi 0,05 0,75 99,2 100
Sursa: ORC Arad
În afara societăților cu capital românesc, în județul Arad funcționează o serie de firme cu capital integral străin sau capital român-străin. Din numărul total de societăți comerciale, 12,08% sunt cu capital integral străin.
Originea capitalului social al întreprinderilor din județul Arad
An Capital
100%românesc
(nr. unități) Capital
roman–străin
(nr. unități) Capital
100% străin
(nr. unități) TOTAL
(nr. unități)
2009 17079 1325 2528 20932
% din total întreprinderi 81,59 6,33 12,08 100
Sursa: ORC Arad
Țările cele mai reprezentate din punct de vedere al investițiilor sunt: Italia, Germania, Ungaria, Austria, SUA și Franța, dar există investitori și din țări ca Tunisia, Thailanda, Venezuela.
Din efectivul firmelor înregistrate, conform datelor furnizate de INS, în anul 2007 în județul Arad erau active un număr de 12317 unități, din diverse ramuri de activitate.
Din numărul total al unităților active, o mare parte activau în domeniul comerțului și serviciilor, ponderea celor cu activitate de producție fiind de cca.14%, iar a celor din domeniul construcțiilor de 9%.
Județul Arad - Unități active din industrie, construcții, comerț și alte servicii
Activități TOTAL (număr unități)
2004 2005 2006 2007
Total 9375 10547 11528 12317
Industrie extractivă 28 21 33 32
Industrie prelucrătoare 1533 1576 1624 1588
Energie electrică și termică, gaze și apă 19 17 17 24
Construcții 546 673 834 1119
Comerț, reparații și întreținere autovehicule, motociclete, bunuri personale și casnice 3646 4034 4286 4377
Hoteluri și restaurante 487 560 611 649
Transport, depozitare și comunicații 694 836 980 1114
Tranzacții imobiliare, închirieri, alte servicii prestate întreprinderilor 1401 1723 1938 2135
Învățământ 16 22 28 32
Sănătate și asistență socială 197 238 260 272
Alte activități de servicii 203 222 231 239
Alte activități 605 625 686 736
Sursa: INS
1.2.1.4.Principalele ramuri de activitate
• Industria
Odată cu trecerea la economia de piață, economia națională în ansamblul ei, a avut de suferit. După 1990 au apărut întreprinderile private iar cele de stat au fost restructurate. Întreprinderi cu o bogată tradiție din județ și din municipiu, deși au fost privatizate, au cunoscut un pronunțat declin, iar unele au dispărut definitiv de pe piață.
Cu toate greutățile inerente perioadei de tranziție, municipiul Arad a cunoscut, de-a lungul anilor, o dezvoltare susținută, mult peste media națională. Un rol important au avut investițiile, românești și străine, în producția industrială. Întreprinderile cu activitate productivă reprezintă 27% din economia județului, iar marea lor majoritate sunt IMM, cu un număr mediu de salariați sub 250 de persoane.
Principalele ramuri industriale din municipiului Arad sunt reprezentate de:
- producția de vagoane de marfă și de călători;
- producția de autobuze, troleibuze;
- producția de componente auto;
- producția de componente electronice, contoare;
- producția de mobilier;
- producția de confecții, textile și încălțăminte;
- producția de jucării;
- construcții.
Un rol important în dezvoltarea firmelor cu activitate productivă îl au cele patru zone industriale, care oferă un mediu favorabil dezvoltării de noi afaceri. În incinta acestora funcționează firme de renume, printre care amintim: Takata Petri România SRL, Euro Imobiliare SRL, Eastern Technology SRL, NDB Logistica România SRL, Incontri Prefabbricati SA, Coturnix SRL, Yazaki Component Technology SRL, Adrian Compact SRL, Astra Bus, Black Max SRL, Woodcote SRL și altele.
• Agricultura
Agricultura în județul Arad este reprezentată de cultura cerealelor, cultura plantelor uleioase, de creșterea animalelor, de viticultură și pomicultură.
În vederea identificării contribuției regiunii Vest la ansamblul suprafețelor cultivate din România, din datele furnizate de Institutul Național de Statistică reiese faptul că suprafețele agricole cultivate au scăzut semnificativ în intervalul 1990-2006 atât la nivel național, cât și local.
Suprafațe cultivate în România și în Regiunea Vest în perioda 1991-2006
Anii România Regiunea Vest
1990 9.402.113 1.106.007
1995 9.224.616 1.083.861
2000 8.499.830 879.705
2001 8.905.030 985.755
2002 9.001.629 1.004.088
2003 8.880.587 1.022.623
2004 8.527.751 973.373
2005 8.467.892 908.639
2006 7.883.954 851.934
Sursa: INS
La nivelul municipiului Arad, potrivit Fișei localității, putem identifica următoarea configurație a suprafețelor agricole:
Suprafața agricolă după modul de folosință - ha 18976
Suprafața arabilă - ha 16942
Suprafața - pășuni - ha 1901
Suprafața - fânețe - ha 133
Județul Arad dispune de un potențial natural important, favorabil creșterii producției agricole și dezvoltării industriei alimentare. Principalele probleme cu care se confruntă acest sector sunt legate de o agricultură ineficientă, practicându-se preponderent o agricultură de subzistență, pentru consum propriu.
• Comerțul
Import-export
Libera circulație a mărfurilor este de natură să încurajeze comerțul internațional de bunuri la nivelul țărilor Uniunii Europene, dar și la nivel mondial. Comerțul internațional cu bunuri la nivel național cunoaște, de-a lungul timpului, o balanță negativă, volumul importurilor depășind pe cel al exporturilor.
Comerțul internațional cu bunuri la nivel național
(mii euro)
2008 1) 2009
iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.2) feb.2) mar.2) apr.2) mai 2) iun.3) 1.I-30.VI 3)
Exporturi FOB 3075727 3251781 2652860 2964025 3245637 2552719 1933961 1920295 2092382 2582789 2147899 2282172 2536981 13562517
Importuri CIF 5167257 5215800 4422789 5422157 5348259 4264385 3437372 2571619 2902726 3194447 3014659 3014351 3205317 17903119
Sold FOB/CIF -2091530 -1964019 -1769929 -2458132 -2102622 -1711666 -1503411 -651324 -810344 -611658 -866760 -732179 -668336 -4340602
Sursa : Buletin statistic luna iulie 2009
La nivelul județului Arad volumul exporturilor la sfârșitul lunii mai 2009 a depășit pe cel al importurilor, înregistrându-se un excedent comercial de 33.261 mii euro.
Comerțul internațional cu bunuri la nivelul județului Arad
(mii euro)
2008 1) 2009
mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.2) feb.2) mar.2) apr. 2) mai 1) 1.I-31.V1)
Total exporturi FOB 129512 135244 137590 100408 126275 124674 107144 71932 88942 94164 102784 97167 96734 479791
Total importuri CIF 125416 132602 127571 98129 132799 130141 104504 78663 83209 86933 93619 92574 90195 446530
Sold FOB/CIF 4096 2642 10019 2279 -6524 -5467 2640 -6731 5733 7231 9165 4593 6539 33261
Sursa : Buletin statistic luna iulie 2009
Excedent mai mare al balanței comerciale s-a înregistrat la mijloace de transport, mașini, aparate și echipamente electrice, materii și articole textile, etc.
Excedent al balanței pe grupe de produse - județul Arad -
Grupe de produse Excedent al balanței comerciale
mijloace de transport +67143 mii euro
mărfuri și produse diverse +40798 mii euro
mașini, aparate și echipamente electrice +33436 mii euro
materii textile și articole din acestea +15244 mii euro
încălțăminte, umbrele și articole similare +14412 mii euro
Sursa : Buletin statistic luna iulie 2009
Deficit al balanței comerciale, la nivelul județului, se înregistrează la materii prime din metal, plastic și cauciuc, piei, blănuri.
Deficit al balanței pe grupe de produse - județul Arad -
Grupe de produse Deficit al balanței comerciale
metale comune și articole din acestea -45943 mii euro
materiale plastice, cauciuc -23338 mii euro
la piei crude, piei tăbăcite, blănuri -25149 mii euro
Sursa : Buletin statistic luna iulie 2009
Cea mai mare pondere în structura exporturilor o deține exportul de mașini, aparate și echipamente electrice, cu un procent de 31,7%, urmat de mijloacele de transport, cu o pondere de 20,8%.
Ponderea grupelor de produse în structura exporturilor - județul Arad -
Grupe de produse %
mașini, aparate și echipamente electrice 31,7%
mijloace de transport 20,8%
materiile textile și articole din acestea 15,1%
încălțăminte, pălării, umbrele 4,9%
Comerț intern. Zone comerciale
Dezvoltarea economică a orașului a contribuit semnificativ la creșterea veniturilor și, implicit a nivelului de trai al locuitorilor. Astfel, orașul a devenit atractiv pentru investiții în spații comerciale, fiind astăzi în funcțiune mai multe complexe comerciale și supermarket-uri.
Anul 2004 a reprezentat începutul prin deschiderea a două magazine Profi și unul Billa, în 2005 s-au deschis reprezentanțe Selgros, Praktiker și Metro, în 2006 s-au deschis câte un magazin Spar și Artima, în două cartiere mari ale orașului, în anul 2007 înregistrânduse un adevărat boom în domeniu. Astfel, pe fostul teren de sport ACU, din centrul orașului, s-a format o zonă comercială în care s-au deschis magazine Plus, Kaufland, Domo, Flanco, Takko, Deichmann și Staer. Lista a fost completată în 2009 de hipermarketul Real și de magazinul OBI.
La începutul anului 2008 erau anunțate construcția a mai multe mallu-ri și centre comerciale, peste 200.000 de metri pătrați închiriabili în centre comerciale urmând a fi livrați la o populație de aproape 170.000 de locuitori (adică o medie de peste 1,1 metri pătrați/locuitor) până în 2012, preconizându-se că numărul acestora va ajunge la 7.
Cinci dintre aceste proiecte sunt poziționate pe Calea Aurel Vlaicu, stradă care pornește din Piața Gării spre ieșirea din oraș spre Nădlac. Primul centru comercial, Armonia Arad, a fost inaugurat în aprilie 2008, principalii chiriași fiind Carrefour și Bricostore, pe lângă galeria comercială cu aproximativ 80 de magazine.
Celelalte patru proiecte sunt: Atrium Center, AFI Palace, Galleria și West Gate. Criza din sectorul imobiliar a făcut ca deocamdată AFI Palace și West Gate să rămână la stadiu de proiect, în timp ce Atrium Center și Galleria sunt aproape de finalizare, deschiderea lor fiind planificată pentru 2009 și amânată pentru 2010.
Atrium Center va fi deschis în luna martie a lui 2010 și se poziționează drept mall cu aproximativ 30.000 de metri pătrați închiriabili. Centrul comercial Galleria va avea o suprafață închiriabilă de 35.000 de metri pătrați și conform ultimelor date furnizate de reprezentanții GTC România va fi al doilea mall deschis în Arad, tot în 2010.
Deocamdată, tot la fază de proiect au rămas și complexul “North Gate Park” din nordul orașului și centrul comercial „Ice Plaza” poziționat în sudul orașului, spre Timișoara.
• Finanțe, bănci și asigurări
Investițiile străine directe constituie o sursă esențială pentru creșterea și modernizarea economiei, aceasta reflectând-se în special prin dezvoltarea afacerilor existente sau prin inițierea unor noi afaceri de către companiile străine. O ramură importantă a economiei județului o constituie sistemul financiar bancar și cel de asigurări.
În ciuda crizei financiare care afectează marile grupuri bancare, conducând în unele cazuri chiar la dispariția unora, pe piață continuă să își deruleze activitatea un număr semnificativ de bănci românești și străine, cu filialele, sucursale, reprezentanțe și agenții deschise pe raza județului.
Principalele bănci prezente în Arad, sunt: Banca Comercială Română, ABN AMRO Bank, BRD Societe Generale, Raiffeisen Bank, Alpha Bank, Intesa San Paolo Bank, Banc Post, Banca Transilvania, UniCredit Țiriac Bank, Banca Carpatica, MKB Romexterra, Banca Românească, Banca Italo Romena, ING Bank, CEC și altele.
În județul Arad au deschise sucursale majoritatea societăților de asigurare, din care amintim: AIG Life, Allianz-Țiriac, Ardaf, Asiban, Asirom, BCR Asigurări, BT Asigurări, Carpatica Asig, Eureko, FATA Asigurări Agricole, Ing Asigurări de Viață, Generali, Omniasig, OTP Garancia, Uniqa, etc. Pe lângă societățile de asigurări, în acest domeniu își desfășoară activitatea și societăți care oferă servicii de brokeraj în domeniul asigurărilor.
• Turismul
Atunci când vine vorba de turism, în cazul județului Arad acesta poate fi împărțit în trei categorii: turism de agrement, turism de afaceri și turism de tranzit.
Turismul de agrement
Județul Arad are un potențial turistic insuficient exploatat, existând numeroase obiective turistice sau culturale situate în localități cu potențial natural și recreativ – malurile apelor, marginea pădurilor, fonduri de vânătoare, ape geotermale.
Din punct de vedere al destinațiilor turistice, putem vorbi de:
Turism cultural – istoric
• Cetățile medievale Șiria sec. XIV, Șoimoș sec XIII și Dezna sec. XIII
• Cetatea Ineului- sec. XVII
• Bazarul turcesc din Lipova - sec XVII
• Castele de pe Valea Mureșului: Odvoș, Căpâlnaș, Bulci, Bata, Castelul regal de la Săvârșin
• Hanul Birtul Mare din Hălmagiu sf. Sec XVIII
• Monumentul Eroilor de la Păuliș
• Muzeul Viei și Vinului, Expoziția Apiculturii- Miniș,
• Muzeul Sever Bocu - Lipova
• Muzeul Ioan Slavici și Emil Monția - Șiria
• Muzeul Sabin Drăgoi-Petriș
• Muzeul Adam Muler Guttenbrun- Zăbrani
• Muzeul local Bata și Buteni
• Expoziția de caricatură și de etnografie- Macea
• Tabăra de sculptură Căsoaia
Turism ecologic
• Grădina Botanică de la Macea
• Parcul dendrologic de la Gurahonț, Odvoș, Căpâlnaș, Bulci, Bata, Săvârșin
• Rezervația de laur- Zimbru/comuna Gurahonț, unica stațiune din țară unde există în mod spontan
• Păduri seculare de - fag la Archișel/comuna Archiș și Luncșoara/Hălmăgel
• Gorun la Groșii Noi – Bârzava
Turism montan și de agrement
• Trasee montane marcate în munții Zărandului, Codru - Moma și Bihorului
• Lacul Ghioroc, cu plaje de nisip, unde au loc spectacole de divertisment
• Barajul Tauț
Turism balnear
Stațiunea Moneasa - ape semitermale recomandate pentru tratamentul bolilor reumatismale, ginecologice, a celor metabolice de nutriție, a sistemului nervos periferic și central
Stațiunea Lipova - apele minerale carbogazoase un caracter tămăduitor în bolile cardiovasculare și reumatice. Folosite ca apă de băut reduc balonarea stomacală și favorizează digestia. De asemenea sunt recomandate pentru tratarea bolilor hepatobiliare, căilor urinare, tulburărilor endocrine și afecțiunilor aparatului circulator.
Ștrandurile cu apă geotermală de aproximativ 58 grade Celsius de la Dorobanți, Curtici, Șofronea, Macea
Turism religios
• Mănăstirea ortodoxă Hodoș Bodrog, comuna Felnac, una dintre cele mai vechi așezăminte monahale din România, atestată în anul 1177
• Mănăstirea ortodoxă sârbă, Bezdin, satul Munar, comuna Secusigiu
• Catedrala romano-catolică Sf. Maria Radna, (1756), construită pe locul unei foste biserici ridicată în anul 1520 și distrusă de către turci în jurul anului 1551. Tot aici se află și mănăstirea franciscană, construită pe 3 părți în jurul curții, având 3 nivele și pivniță.
• Biserica ortodoxă din Lipova, atestată documentar din sec al XV-lea, refăcută în stil baroc în sec. al XVIII-lea
• Schitul Feredeu, comuna Șiria, cu izvorul tămăduitor de la care îi provine și numele
• Biserica Catolică din Vinga, construită în anul 1892, de către comunitatea bulgară din Vinga, stil neogotic
• Biserici de lemn din sec. XVIII, în zona Hălmagiu, Valea Mureșului, poalele Munților Codru-Moma
Agroturism
• Pensiuni agroturistice
• Degustări de vin produse în Podgoria Miniș-Măderat la cramele de la: Păuliș, Miniș, Barațca
• Metode tradiționale de producere a țuicii de fructe
• Centrele de olărit de la Târnăvița, Hălmăgel
• Produse ecologice: brânzeturi din lapte de vacă, oaie sau bivoliță, produse apicole
• Specialități culinare: preparate de carne, întorsuri cu varză, cartofi, sau brânză, coardă cu mac sau cu nucă, cozonaci
• Obiceiuri și practici tradiționale: dansuri populare, colindat, călărit, plimbare cu căruța sau cu sania
Municipiul Arad reprezintă atracția principală a județului Arad datorită patrimoniului său cultural și istoric. Din punct de vedere arhitectural, orașul este un adevărat muzeu în aer liber al stilurilor arhitectonice specifice secolelor XVIII, XIX și XX. Iubitorii de arhitectură pot admira clădiri construite în stil baroc, renascentist, eclectic, clasic, neogotic sau secession. Aradul oferă vizitatorilor monumente istorice și de artă, spectacole și concerte, festivaluri și serbări.
Caracteristicile geografice ale zonei în care este situat Municipiul Arad, au favorizat existența unor variate zone de agrement:
- Ștrandul Neptun, amplasat în bucla Mureșului, care este unul dintre cele mai frumoase locuri de agrement de acest gen din țară. Ștrandul ocupă o suprafață
de peste 20 hectare de verdeață, incluzând bazine de înot,
terenuri de sport, locuri de joacă pentru copii, cluburi,
discoteci, cabine și peste 300 de căsuțe tip camping.
- Faleza Mureșului, unde se află Parcul Copiilor și Parcul Eminescu, Parcul Europa.
- Păduricea, situată în apropierea Pieței Podgoria. La sfârșitul secolului al XIX-lea, zona verde era mult mai întinsă, lacul natural de aici fiind înconjurat de o mică pădure, reminiscență a pădurii Ceala, astăzi starea acesteia este deplorabilă, ca urmare și a incendiului ce s-a produs de curând.
- Pădurea Ceala, situată la 2 km de marginea vestică a orașului pe o suprafață de 1560 ha, unul din locurile preferate ale arădenilor pentru petrecerea timpului liber. În pădure se află și un lac natural, Lacul Măltăreț. Aici a fost amenajat un traseu de biciclete în lungime totală de 12,7 km care poate fi parcurs cu ușurință de către oricine și care parcurge porțiuni de pădure, pășune, malul Mureșului și un braț secat al acestuia și se încheie în același loc de unde a început. Un loc deosebit de pitoresc este Insula Mureș, situată la marginea sudică a pădurii. Pe insula formată de albia principală a râului Mureș și de un braț lateral al acestuia, se află numeroase case de odihnă și cabane.
- Parcul Reconcilierii Româno – Maghiare – a fost inaugurat la 25 aprilie 2004, În parc au fot amplasate două monumente:
Statuia Libertății – opera sculptorului Gyorgy Zala din Budapesta. Statuia principală este o compoziție care simbolizează libertatea, având în mâna dreaptă o cunună de lauri. În jurul statuii sunt amplasate basoreliefurile celor 13 generali executați la 6 octombrie 1849.
Arcul de triumf – conceput de sculptorul bucureștean Ioan Bolborea, simbolizează revoluția din cele trei țări române. Sub arc pășesc revoluționarii, iar pe arc sunt amplasate basoreliefurile fruntașilor mișcării de la 1848, printre ei aflându-se Nicolae Bălcescu, Avram Iancu și Mihail Kogălniceanu. Este reprezentat și momentul reconcilierii dintre Avram Iancu și Lajos Kossuth.
Acest parc este vizitat de numeroase grupuri de turiști români și străini, cu preponderență maghiari, care doresc să ia parte la o lecție de istorie.
Dintre atracțiile turistice ale municipiului Arad amintim doar câteva:
- Statuia Sfintei Treimi ridicată în memoria epidemiei de ciumă din anii 1738-1739 este amplasată în fața Teatrului Ioan Slavici
- Statuia Sfântului Ioan de Nepomuk, a fost ridicată în anul 1729, imediat după sanctificarea episcopului ceh de către papalitate. Statuia îl reprezintă pe sfânt în straie preoțești, cu o bogată ornamentație barocă, având în mână o cruce.
- Teatrul Vechi, situat pe str. Gheorghe Lazăr la nr. 3, dăinuie în centrul orașului de circa 180 de ani. Clădirea reprezintă primul sediu de teatru permanent de pe teritoriul țării noastre.
- Palatul Cultural, situat în Piața George Enescu, reprezintă un impozant monument arhitectonic. Fațada, în stil neoclasic, este ornamentată cu un fronton sprijinit de masive coloane în stil corintic, iar deasupra lui străjuiește un turn masiv. Aripile laterale sunt dominate de elemente ale stilului renașterii italiene, iar în partea dinspre parc întâlnim elemente de inspirație gotică. Urcând scările monumentale, vizitatorul intră într-un frumos hol lucrat în marmora de Moneasa și de aici are acces în magnifica sală de concerte.
- Teatrul Clasic Ioan Slavici situat pe B-dul Revoluției nr.103 a fost inaugurat în anul 1874. Edificiul a fost realizat în stil neoclasic, cu trei nivele, cu intrarea principală în axul bulevardului și marcată de o coloană ce susține un fronton. În anul 1959, teatrul a fost refăcut în întregime, ca urmare a unui devastator incendiu. În 1967, în interiorul teatrului, a fost amenajată o mică sală de spectacole, cunoscută de toți arădenii sub numele de sala „Studio”.
- Cetatea Aradului a fost ridicată din ordinul împărătesei Austriei Maria Terezia(1763 – 1783). Cele șase porți ale cetății au bolta barocă. În mijlocul cetății, închizând latura platoului de adunare (Apelplatz) se află fosta biserică și mănăstire franciscană, ridicată în 1781 în stil baroc. Din 1919, în cetate, se află o unitate a armatei române, în cazarmă existând și un muzeu al regimentului.
- Palatul Administrativ domină Bulevardul Revoluției. Turnul înalt de 54 m amintește de primăriile flamande. La ornamentație se pot descoperi multe elemente renascentiste din Flandra. Inaugurarea clădirii a avut loc în anul 1877, în anul următor fiind adus, din Elveția, orologiul ce funcționează și astăzi.
- Turnul de Apă situat pe strada Turnului (Ceaikovski) a fost construit în 1896. Turnul, de 38 m înălțime, ridicat în vecinătatea cazărmii pompierilor, a fost cea mai înaltă clădire a orașului. A funcționat până în anul 1956. Din 1990 turnul este în proprietate particulară, găzduind o expoziție permanentă a apei, precum și multe expoziții de artă sau tematice.
- Casa cu Lacăt și Însemnele Calfelor (str. Tribunul Dobra, nr. 7) Breslele arădene și-au construit o serie de clădiri care, prin arhitectura lor, au dominat centrul orașului în perioada respectivă. Clădirea a fost construită în anul 1815, apoi renovată în anul 1851, dată înscrisă deasupra porții. "Casa cu lacăt" de la Arad este legată și de evenimentele revoluționare din anii 1848-1849. Această casă a fost, într-o vreme, reședința poliției secrete imperiale austriece, iar în pivnița casei au foști închiși numeroși revoluționari.
- Preparandia din Arad (str. Preparandiei nr. 13) a fost prima instituție școlară din întreg arealul românesc și între primele din Europa. Înființarea la Arad, în anul 1812, a celei dintâi școli în limba română pentru pregătirea învățătorilor și a preoților (până în 1822 când se va înființa seminarul teologic român), a însemnat ridicarea Aradului la statutul de centru cultural al zonei.
- Biserica Ortodoxă Sârbă „Sfântul Petru și Pavel” (Piața Sârbească, nr. 1) a fost construită între anii 1699-1702. Este cea mai veche clădire din municipiul Arad. Pilaștri cu capiteluri în volute pe deasupra intrării precum și ornamentația turnului dau un aspect baroc întregii clădiri. În biserică sunt păstrate cele mai vechi steaguri ale breslelor.
- Catedrala Romano - Catolică (B-dul Revoluției, nr.96) a fost construită între anii 1902-1904, în stil renascentist. Construcția impresionează prin monumentalitatea coloanelor. Intrarea principală a catedralei este boltită, deasupra ei aflându-se frontispiciul semicircular adâncit ce adăpostește „Pieta” – o copie după sculptura lui Michelangelo de la Catedrala „San Pietro” din Roma.
- Catedrala Sfânta Treime, situată în locul unde se intersectează patru artere mari de circulație: spre Nădlac, Oradea, Deva și Timișoara, este o construcție monumentală, în stil bizantin, în formă de cruce, având o lungime de 61 m, o lățime de 35 m la abside și 25 m la intrare, înălțime 61 m. Poate adăposti peste 4.000 de credincioși la slujbă.
- Mănăstirea ortodoxă Sf. Simeon Stâlpnicul (Gai) este o remarcabilă realizare a barocului eclesiastic provincial, slujind ca și conac de vară episcopal. În curtea mănăstirii se află monumentul istoric Biserica de lemn „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, datată între anii 1745-1754.
Turismul de afaceri
Acest tip de turism include team-building-uri, călătorii de afaceri, participări la programe de training, conferințe, expoziții și este cea mai solidă ramură a turismului din România. O dovedesc veniturile hotelurilor din mediul urban, care confirmă faptul că ponderea turismului de afaceri în totalul încasărilor se situează la un nivel între 65 și 85%.
Tendința de creștere pe acest segment a început să se facă simțită din 1997-1998, și s-a accentuat după anul 2000, evoluția ascendentă evidențiindu-se mai ales după 2004. În ultimii ani, odată cu intrarea pe piața românească a companiilor străine, numărul celor care vin în țara noastră în interes de afaceri a crescut. În urma acestui fenomen au avut de câștigat în principal marile orașe.
Pachetele de servicii oferite de organizatori conțin, pe lângă servicii de cazare la standarde superioare, și închirierea de săli de conferință complet echipate, servicii de secretariat, de traducere simultană, sunt organizate vizite pentru participanți, programe de divertisment și mese festive.
Pe lângă oferta unităților hoteliere, municipiul Arad dispune de la începutul anului 2009 de un imobil de spații de birouri clasa A internațional. Waterhouse este totodată și un important centru internațional de conferințe și întâlniri de afaceri, oferind spații de reuniuni ce corespund atât necesităților clienților corporate cât și celor ce aniversează un eveniment special.
Sala de conferințe poate găzdui 150-200 de participanți și este dotată cu tehnologie audio-video de ultimă oră, instalație de traducere simultană, sala dispune de lumină naturală și aer conditionat, oferind confortul și logistica necesară organizării profesioniste de evenimente.
Pentru cursuri, traininguri, workshop-uri, seminarii sau evenimente sociale și mondene mai restrânse, Centrul European de Afaceri Waterhouse dispune de două săli de capacitate mai mică, de 15, respectiv 50 de locuri.
O altă structură destinată organizării de târguri – expoziții și evenimente business este Complexul Expo Arad Internațional, investiție a CCIA Arad, fiind singurul proiectat și construit în acest scop dedicat în ultimii 60 de ani în România.
Complexul este alcătuit din două pavilioane cu o suprafață interioară de 3000 mp, primul fiind inaugurat în anul 2002 iar al doilea în decembrie 2005.
EXPO ARAD INTERNAȚIONAL organizează târguri și expoziții în România și străinătate. Serviciile oferite sunt: proiectarea și construcția standurilor personalizate pentru participarea firmelor românești la târguri interne și
internaționale, închirieri de spații pentru evenimente de firmă, inaugurări, lansări de firmă și produse, prezentări de firme și produse, adunări generale, jubilee, aniversări, congrese, seminarii, conferințe, recepții, cocktail-uri, gale, evenimente politice, religioase și cultural-artistice, concerte, spectacole, întreceri sportive,
parcuri mobile de distracții, acțiuni de divertisment și petrecere a timpului liber (jocuri și competiții), activități distractive, nunți, botezuri.
Complexul dispune de două săli de conferință de 160 de locuri și una de 60 de locuri dotate cu acces internet, videoproiector, PC, sonorizare, sistem de traducere simultană. De asemenea sunt oferite servicii de restaurant și bar în cele două locații de 120 respectiv 36 de locuri.
Turismul de tranzit
Încă din vechime, orașul Arad era locul unde se intersectau importante artere de circulație, fapt ce a favorizat tranzitarea acestuia de numeroși călători.
În prezent, în special datorită apropierii de frontiera de vest a României, există de asemenea un important aflux de persoane care au diferite alte destinații finale. "Orașul de pe Mureș" devine astfel o adevărată poartă de intrare în țară, un prim loc de popas unde turiștii pot lua contact cu valorile culturale - istorice din România.
După cum se observă, în diagramele de mai jos ce reprezintă numărul sosirilor, atât la nivel de țară cât și la nivel de județ s-a înregistrat același trend,respectiv o scădere treptată la sfârșitul anului 2008, anul 2009 debutând cu ușoară creștere treptată.
Această materializare a potențialului infrastructurii turistice a județului se face simțită și prin indicele de utilizare a locurilor de cazare, manifestând și acesta o ușoară revenire spre sfârșitul anului 2009, după un debut extrem de nefavorabil.
Indicele de utilizare a locurilor de cazare
%
2008 2009
iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. Mai iun. iul.
Total județ ARAD 39,6 40,5 33,2 32,4 29,5 24,2 16,9 20,8 23,6 21,4 26,7 32,6 36,9
Sursa: Direcția Județeană de Statistică ARAD
Infrastructura turistică
La nivel de municipiu, situația infrastructurii turistice se prezintă după cum urmează:
Unități de cazare Număr
Moteluri 2
Hoteluri 13
Campinguri 1
Bungalouri 6
Unități tip căsuță 2
Pensiuni turistice urbane 17
Vile turistice 1
Total 42
Locuri în unități de cazare Număr
Locuri în hoteluri 1303
Locuri în campinguri 160
Locuri în vile turistice 14
Locuri în moteluri 84
Locuri în bungalouri 24
Locuri în tip căsuță 255
Locuri în pensiuni turistice urbane 375
Total 2215
Există de asemenea și o gamă largă de servicii de susținere a turismului: agenții de turism, săli de conferințe și simpozioane, servicii bancare, case de schimb valutar, aeroport, gări și autogări, benzinării, servicii de închirieri autoturisme.
Ca o concluzie se poate remarca că județul Arad deține un potențial important pentru dezvoltarea turismului de nișă la nivel local (turism balnear, agroturism, turism de afaceri) dar pentru aceasta se impune o dezvoltare corespunzătoare a infrastructurii necesare.
1.2.1.5.Economie bazată pe investiții străine
Investițiile străine au un rol decisiv în relansarea economiei țărilor în tranziție. Considerând România o posibilă locație pentru dezvoltarea afacerilor lor, investitorii străini privesc îndeaproape avantajele oferite de țara noastră pentru stimularea atragerii investițiilor străine directe: avantaje oferite de piață și poziția geografică, datorate resurselor, politice, rezultate din relațiile internaționale, economice, sociale, legislative și alte avantaje cum ar fi de exemplu infrastructura aflată într-un proces continuu de modernizare, infrstructura industrială puternic dezvoltată, rețele de telefonie mobilă bine dezvoltate, etc.
Atracția exercitată de România asupra investitorilor străini este reflectată în trendul crescător al investițiilor străine directe.
Evoluția investițiile străine directe atrase de România
Milioane EURO
Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Valoare ISD 1946 5183 5213 9059 7250 9084
Sursa: Banca Națională a României, Balanța de plăți
Cu toate că anul 2009 este un an de criză, se observă că trendul crescător se menține și la nivelul primelor cinci luni ale acestuia.
Investițiile străine directe atrase de România în anul 2009
Milioane EURO
Luna Ian Feb Mar Apr Mai
Stoc 912 1374 1456 2055 2475
Flux lunar 912 462 82 599 420
Sursa: Banca Națională a României, Balanța de plăți
Pentru investitorii străini Regiunea Vest s-a reliefat ca un spațiu investițional promițător, unde oportunitățile pot fi valorificate într-un mediu de afaceri modern și civilizat. Astfel, plecând de la un set de circumstanțe favorabile și clădind pe o impresionantă tradiție industrială, în perioada post-comunistă Regiunea Vest a înregistrat o creștere economică constantă, superioară mediei românești și a reușit să atragă un volum impresionant de investiții străine, orientate către sectoare economice dintre cele mai diverse.
Dinamica economică a Regiunii Vest este rezultatul unui întreg complex de factori, dintre care cei mai importanți ar fi nivelul superior de calificare a forței de muncă, mentalitatea cosmopolită și multilingvismul care caracterizează un important segment din populația regiunii, proximitatea față de piețele occidentale și importantele resurse naturale existente în regiune, tradiția industrială a Banatului, infrastructura educațională și de cercetare.
Investițiile străine directe în Regiunea Vest au fost orientate în funcție de accesibilitatea și potențialul zonelor, precum și de mentalitatea oamenilor de afaceri și de tradiția în domeniul respectiv, majoritatea fiind concentrate în județele Timiș și Arad.
Investițiile străine directe în Regiunea Vest, 2007
Sursa : site-ul oficial al Regiunii de Vest
Zonele industriale s-au dovedit a fi adevărate baze de dezvolare a potențialului economic din județul Arad. Fără facilități fiscale, dar prietenos, Aradul a reușit să înlocuiască cu investiții noi vechea industrie care s-a dovedit ineficientă. Aradul a fost primul oraș care vindea teren unui investitor străin. În câțiva ani, orașul era ocupat de mici și mari capitaliști.
Ocupat nu este o figură de stil. În 1998, Leoni Wiring Systems (producător de cabluri pentru industria auto) cumpără primii 40.000 mp din viitoarea Zonă Industrială Vest. Au urmat rapid alți 25 de investitori care au epuizat cele 150 de hectare ale Zonei.
Nume cunoscute precum Leoni Wiring System, Euroimobiliare, NDB Logistica, Takata Petri, Safilar, Anton Industries, General Beton, Lackner and Schwartz, Yazaki Component Technology și Woodcote au ales această zonă industrială, mai ales pentru că lucrările de infrastructură au fost finalizate, iar în 2005 a fost dată în folosință și linia de tramvai care leagă zona de centrul orașului.
În anul 2002, Primăria deschide o nouă Zonă industrială, Micălaca Est, pe 20 de hectare, unde se instalează alți șaisprezece investitori.
Tot din domeniul privat al Consiliului Local, sunt pregătite în anul 2004 alte două zone industriale: Zona Industrială Sud (Zădăreni) pe o suprafață de 150 de hectare, care în prezent nu este ocupată la capacitate maximă și Zona Industrială Nord pe o suprafață de 110 hectare care momentan a rămas doar la faza de proiect.
În municipiul Arad s-a dezvoltat și un parc industrial privat, Parcul Industrial UTA, înființat în 2005 și localizat în centrul municipiului Arad, pe spațiul fostei întreprinderi textile UTA. Suprafața parcului este de 17 hectare și până în 2011 se prevede că în parc vor opera 100 de companii, totalizând cca. 4000 – 4200 de locuri de muncă.
După succesul înregistrat de prima dezvoltare imobiliară, Parcul Industrial UTA, Grupul Codlea Arad a început investiția în Parcul Industrial UTA2 cu o suprafață totală de 14,6 ha, amplasat la șoseaua de centură în partea de Nord a municipiului Arad.
O dată "asediat" Aradul prin exploatarea zonei industriale din proximitatea acestuia, ofensiva grupurilor de investitori se mută în județ, existând o preocupare continuă a orașelor mai mici din județ pentru dezvoltarea unor astfel de zone.
Astfel, putem menționa aici orașe precum, Ineu, Săntana,Chișineu-Criș și Pecica.
Orașul Pecica a avut o inițiativă unică în România, prin proiectul ce conține patru componente: incubator de afaceri finanțat de UE, centru de formare profesională, terminal de TIR-uri și nu în ultimul rând zona industrială.
Zona industrială Pecica dezvoltată cu firme italiene, lângă granița româno-maghiară pe 18 hectare are drept scop atragerea forței de muncă din Ungaria.
La Chișineu Criș există trei zone industriale ca urmare a celor 19 investiții străine. Recent, Alcoa Fujikura a cumpărat 10 hectare, pentru hale de producție profile din aluminiu, ce va inghiți circa 3.500 de angajați, cam cât forța de muncă a micului oraș. Pe lîngă acestea, italienii de la Modus SRL au deschis un parc industrial, cu 18 parcele de până la 4 hectare, unde se găsesc hale la cheie care au deja clienți.
Aradul poate fi considerat un exemplu al atragerii de investiții străine directe cu ajutorul zonelor industriale, aici găsindu-și loc afaceri din diverse domenii. Rezultatele atragerii investițiilor străine a făcut ca rata șomajului să scadă în zece ani de la 12% la 5%.
1.2.1.6. Situația forței de muncă pe sectoare de activitate
Printre punctele de atractivitate ale județului se numără și forța de muncă calificată, factor decisiv în atragerea investițiilor străine.
După 1990, odată cu restructurarea vechilor întreprinderi și reducerea locurilor de muncă, numărul salariaților a scăzut în mod dramatic. După anul 2000 economia României a cunoscut un proces de dezvoltare continuă, ceea ce a determinat și o creștere a numărului populației active, ajungând în județul Arad, în anul 2008, la un număr de 131410 de persoane.
În prezent, dată fiind conjunctura defavorabilă cauzată de criza economică mondială, tot mai multe societăți își reduc sau își reorganizează activitatea, ceea ce duce la disponibilizări în rândul personalului angajat.
Numărul mediu al salariaților, pe activități ale economiei în județul Arad
număr
Actvitatea 1991 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Total economie 158491 140448 107657 108125 109150 111786 113172 115696 119782 120358
Agricultură, vânătoare și silvicultură 24041 22861 7710 5295 4406 4205 4343 4810 4446 3942
Pescuit și piscicultură 115 230 49 31 69 53 44 43 41 33
Industrie –total-, din care: 67968 44767 38514 45632 46479 48567 49152 53437 54765 54959
Industrie extractivă 1988 3354 2144 2094 1891 1786 1615 2072 1599 1254
Industrie
prelucrătoare 63533 38745 33480 40612 41048 43983 45347 48501 50429 51034
Energie electrică și
termică, gaze și apă 2447 2668 2890 2926 3540 2798 2190 2864 2737 2671
Construcții 6786 7974 10092 6800 6372 6551 7578 5622 5563 6191
Comerț 12438 24070 14444 15414 14489 15409 15776 15425 17220 16771
Hoteluri și restaurante 3495 4045 3252 2109 2859 2213 1941 2059 2232 2416
Transport, depozitare și comunicații 15157 10468 8674 8827 9822 10067 8430 8635 8727 8273
Intermedieri financiare 785 1465 1497 1492 1498 1342 1363 1592 1578 1913
Tranzacții imobiliare și alte servicii 4626 1697 3242 2848 3465 3661 5669 5195 5915 5866
Administrație publică și apărare 2159 3180 3592 3543 3593 3530 3533 3914 4080 4402
Învățământ 8524 8127 8054 7561 7495 7426 7313 7447 7172 7625
Sănătate și asistență socială 7008 7498 5998 6057 6517 6706 6057 5573 6017 5897
Celelalte activități ale economiei naționale 5389 4066 2539 1973 2086 2056 1973 1944 2026 2070
Sursa: Institutul Județean de Statistică Arad - Cercetarea statistică privind costul forței de muncă
Astfel, efectivul de salariați a scăzut în mod constant, pe tot parcursul anului 2009, ajungând la sfârșitul lunii iulie la 125.870 persoane.
Efectivul salariaților - la sfârșitul perioadei
Nr.persoane
2008 2009
iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul.
Total
Jud. Arad 133801 133694 133837 133596 132739 131410 131362 130239 129280 128509 127645 126810 125870
Sursa : Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
Cea mai mare concentrare de salariați din județ se află în municipiul Arad care, datorită dezvoltării sale economice, poate oferi oportunități populației active din județ.
Potrivit datelor statistice, din numărul total de salariați din județ, o pondere de 66,4% se găsește în municipiul Arad, iar din numărul total de salariați din județul Arad, 45,6% lucrează în industrie.
Efectivul salariaților din județul și din municiul Arad -anul 2007-
Ramura economică Număr mediu de salariați % municipiu/județ
Județul Arad
Industria 54959
Total 120358
% industrie/total 45,6%
Municipiul Arad
Industria 37599 68,4%
Total 79983 66,4%
% industrie/total 47%
Sursa: : INS Arad, Fișa localității Arad
Un alt aspect caracteristic al forței de muncă din județ este legat de concentrarea acesteia în sectorul industriei și al serviciilor. Astfel, în anul 2007, la nivelul municipiului Arad ponderea numărului de salariați din industrie reprezenta 47%, urmat de salariații din comerț, cu o pondere de 14,3%.
Numărul salariaților din municipiul Arad, pe ramuri economice- anul 2007-
Ramura economică Număr mediu de salariați
Total 79983
agricultură 815
industrie - total 37599
industria extractivă 432
industria prelucratoare 35004
energie electrică și term, gaze și apă 2163
construcții 5397
comerț 11452
transp și postă 6856
financiare, bancare și de asigurări 1476
administratie publică 2683
învățământ 3716
sănătate și asistență socială 4505
Sursa : INS Arad, Fișa localități
Cea mai mică pondere, de 1,02% este reprezentată de salariații din agricultură, urmată de învățământ, cu o pondere de 2,7% din numărul mediu de salariați și de administrația publică, cu o pondere de 3,35%.
Migrația spre regiuni dezvoltate din punct de vedere economic este o caracteristică a forței de muncă. Astfel se explică concentrarea populației active în mediul urban, pe tot teritoriul țării. Comparativ cu polii de dezvoltare urbană, municipiul Arad prezintă cea mai mare concentrare de salariați din județ, față de municipiul Deva, cu cea mai mică pondere a numărului de salariați din totalul salariaților din județ. Acest lucru se explică prin faptul că, față de județul Arad, cu un singur oraș mai mare, dezvoltat din punct de vedere economic și social, județul Hunedoara cuprinde, pe lângă municipiul Deva și municipiul Hunedoara și orașele din Valea Jiului.
Numărul de salariați al orașelor corespunzătoare polilor de dezvoltare urbană -2007-
Municipiul Salariați
nr. mediu municipii Salariați
nr. mediu județ Raport salariați municipiu/județ
Oradea 95288 152400 62,52%
Arad 79983 119800 66,76%
Sibiu 68951 109500 62,97%
Baia Mare 58292 93000 62,68%
Satu Mare 47563 72900 65,24%
Deva 35144 122800 28,62%
Sursa: INS, Anuarul Statistic al României pe anul 2007
1.2.2 Accesibilitate
Județul Arad este un important nod rutier și de cale ferată, făcând legătura între estul și vestul Europei și nordul și sudul României.
Cele mai apropiate puncte ale județului Arad cu frontiera maghiară se află:
- pe cale rutieră: Turnu – 17 km,
Nădlac (cel mai dezvoltat punct de frontieră din România) – 46km,
Vărșand – 65 km
- pe calea ferată: Curtici – 17 km
- pe cale aeriană: Aeroportul Internațional Arad și Terminalul Cargo Arad.
Căi rutiere
Municipiul Arad este străbătut de drumul european E68/60 (DN7) care face legătura cu granița cu Ungaria și de drumul european E671(DN 9 – DN79) care traversează municipiul Arad pornind dinspre sud - Timișoara - spre nord - Oradea.
Județul Arad dispune de o rețea de drumuri publice ce însumează 2240 km, iar cea a drumurilor naționale, 405 km.
Rețeaua de drumuri de rang European
Căi ferate
Căile ferate au pătruns în vechile provincii istorice ale României de astăzi pentru prima data în Banat (1854), apoi în Dobrogea (1860), Transilvania (1868), Muntenia (1869), Moldova și Bucovina (1869) și Oltenia (1875).
Rețeaua feroviară română
În 1857 se finalizează construcția liniei Szeged-Jimbolia-Timișoara (114 km) iar în 1858 linia Timișoara - Stamora-Moravita-Jasenovo (94 km). Tot în Banat s-au mai construit în perioada 1870-
1878 liniile Valcani - Periam, Arad - Timișoara, Voiteg - Bocșa Vasiova, Timișoara - Caransebeș, Caransebeș-Orșova, iar în perioada 1895-1898 liniile Timișoara - Sânnicolaul Mare, Timișoara -Buziaș, Timișoara - Radna, Timișoara - Cruceni, Gătaia - Lugoj, Lugoj - Ilia, ajungandu-se astfel ca rețeaua feroviară din Banat să aibă cea mai mare densitate din țara.
În 2006, liniile de cale ferată în exploatare la nivelul Regiunii Vest este de 1904 km, din totalul de 10789 km la nivelul întregii țări, iar densitatea liniilor pe km2 de teritoriu este de 59,4, cu 31% peste densitatea liniilor de cale ferată pe țară.
În cadrul regiunii din care face parte, județul Arad ocupă locul 2 după județul Timiș în ceea ce privește densitatea liniilor de cale ferată. Municipiul Arad, împreună cu orașul Curtici reprezintă noduri importante de cale ferată datorită poziției geografice ocupate. Aici se desfășoară un important trafic de marfă și de călători, orașul Curtici reprezentând poarta de intrare în România a trenurilor care vin din țările europene.
Liniile de cale ferată în exploatare - 2006
Municipiul Regiunea de dezvoltare Total din care electrificate densitatea liniilor pe 1000 km² teritoriu
România 10.789 3965 45,3
Regiunea Vest 1.904 658 59,4
Arad Județul Arad 470 168 60,6
Reșița Județul Caraș Severin 341 150 40,0
Deva Județul Hunedoara 289 220 40,9
Timișoara Județul Timiș 795 113 91,4
Sursa: Institutul Național de Statistică
Căi aeriene
Aeroportul Internațional Arad are una dintre cele mai bune piste de aterizare/decolare din beton și un sistem modern de balizaj. Avantajul unei bune accesibilități este evident, dat fiind localizarea acestuia la o distanță de 4 km vest față de centrul orașului, 250 km de Budapesta și 200 km de Belgrad, iar în apropierea frontierei cu Ungaria, la 20 km de cel mai apropiat punct rutier de trecere a frontierei (Turnu) și de cel mai apropiat punct feroviar de trecere a frontierei (Curtici).
Aeroportul Internațional Arad
De pe aeroport decolează aeronave cu destinația Verona (Italia), Valencia (Spania) și București.
Terminalul Cargo de pe Aeroportul Arad, componenta majora a aeroportului, este localizat lângă ZONA LIBERĂ ARAD-CURTICI – PLATFORMA ARAD, reprezentând cea de a doua locație a Zonei Libere Curtici, special construit pentru transportul de mărfuri dinspre vestul Europei și Orientul Mijlociu.
Amplasamentul permite accesul facil al agenților economici din zonele apropiate, în special din județele Arad, Bihor, Alba și Hunedoara din România și respectiv județele Békés și Csongrád din Ungaria, la categoria de transport marfă.
Terminalul permite preluarea traficului de marfă pe cale aeriană, cu toate facilitățile de desfășurare a transportului de marfă prin utilizarea platformelor de operare - staționare aeronave tip CARGO. Platforma de operare aeronave este de 16.020 m2, care oferă posibilitatea de staționare concomitent a 3 aeronave, iar aerogara are o suprafață de 2.700 m2. Capacitatea proiectată la depozitare (sosire-plecare) este de 300 to/zi, iar capacitatea de trafic (sosire-plecare) de 50 to/oră.
Principalele fluxuri
1. Fluxuri de tranzit
Municipiul Arad este un nod rutier important, fiind poarta vestică de intrare în țară. Este traversat de drumul european E68 (DN7), care intră în țară dinspre Ungaria (Szeged) pe la punctul de frontieră Nădlac și face legătura, prin Arad, cu centrul țării (Sibiu, Brașov), apoi cu București și drumul european E671 (DN69, DN79) care trece de la nord la sud, prin Arad și Timișoara.
Municipiul Arad este străbătut de traseele de tranzit nord - sud (Oradea – Timișoara) și est – vest (Nădlac – Deva), trasee care se intersectează în cea mai aglomerată intersecție a orașului, Piața Podgoria.
Traseul de tranzit nord – sud, adică Oradea – Timișoara, traversează cartierul Grădiște, centrul orașului și cartierul Aradul Nou. Accesul în centru dinspre Oradea se face peste pasajul rutier Grădiște, situat pe strada Petru Rareș, pasaj care traversează un pachet de linii CF din zona gării Arad și strada Bihorului. În partea de sud, accesul către ieșirea spre Timișoara din zona centrală se realizează prin Piața Romană, Calea Romanilor, Podul Traian și cartierul Aradul Nou.
Pe traseul de tranzit est – vest, adică Nădlac – Deva, accesul dinspre Nădlac în oraș se face pe Calea Aurel Vlaicu, prin intersecția Podgoria și traversează pasajul rutier Micălaca care asigură accesul către DN7 pe relația Deva, prin traversarea liniilor de cale ferată și tramvai. Acest pasaj rutier asigură inclusiv legătura între zona centrală a municipiului Arad și zona Micălaca, respectiv DN7.
2. Fluxuri interne
Pe lângă fluxurile de tranzit menționate, municipiul Arad este străbătut de fluxurile interne de trafic rutier care fac legătura între principalele cartiere ale orașului, respectiv: Gai, Sălcuța, Bujac, Șega, Ion G. Duca, Grădiște, Poștei, Cadaș, Pârneava, Faleza Sud, Drăgășani, Centru, Micălaca, Zona 300, Subcetate, Aradul Nou, Mureșel, Sânnicolau Mic.
Harta principalelor fluxuri interne din orașului Arad
Gestionarea acestora din urmă este îngreunată de faptul că pe unele tronsoane de drum se suprapun cu fluxurile de tranzit, cauzând blocaje rutiere. Apariția acestor blocaje este cauzată de numărul prea mare de vehicule, de capacitatea insuficientă a drumurilor de a prelua traficul dar și de gradul de deteriorare al acestora.
Ca măsură de decongestionare a traficului și de reducere a poluării se impune reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere, astfel încât aceasta să corespundă standardelor europene.
1.2.3 Dezvoltare edilitară
Investițiile reprezintă principalul motor al dezvoltării economice. Nevoia de realizare a unor investiții se resimte acut, atât la nivel național cât și la nivel local, în domenii precum construcția de drumuri, de rețelele de utilități, de locuințe și mediu.
1.2.3.1. Locuințe
Dacă în perioada 1976-1985 în județul Arad au fost construite cele mai multe locuințe din fonduri publice, după 1990 ritmul construcției de locuințe a scăzut, existând ani în care din fonduri publice nu s-a finalizat construcția nici unei locuințe.
Locuințe terminate la nivel de județ
Periada /
Anul Total număr locuințe Din fondurile publice Din fondul populației (construite cu forțe proprii și fonduri private)
-locuințe-
1950-1965 41342 3825 37517
1966-1970 10813 3907 6906
1971-1975 13989 8933 5056
1976-1980 14268 12204 2064
1981-1985 14411 13425 986
1986-1990 6095 5819 276
1950-1990 100918 48113 52805
1991 375 344 31
1992 571 476 95
1993 419 291 128
1994 423 155 268
1995 347 188 159
1996 207 58 149
1997 209 63 146
1998 189 48 141
1999 356 55 301
2000 255 - 255
2001 287 9 287
2002 405 48 360
2003 425 96 329
2004 225 - 225
2005 307 - 300
2006 344 48 296
2007 1029 - 1029
Sursa: Anuar Statistic Județean 2007-2008
După 1990 și-au făcut apariția companii private care au dezvoltat proiecte imobiliare de vile și apartamente. În anul 2004 a fost pornit și finalizat primul proiect imobiliar de amploare din Arad, ansamblul de vile Axa, dezvoltat de Bermo Group SA Arad.
Cel mai mare proiect rezidențial dezvoltat în municipiul Arad este RED 1 UTA. Acest proiect cuprinde 16 blocuri cu 1500 de apartamente, situat în centrul orașului, în zona UTA pe strada Poetului 1/c. Proiectul are ca termen de finalizare anul 2009, în acest moment fiind vândute aproape 800 de apartamente.
Investițiile realizate în județ în domeniul construcțiilor de locuințe sunt concentrate în mare parte în municipiului Arad. În anul 2007, din numărul total de locuințe finalizate, 80% erau în municipiul Arad.
Locuințe terminate în 2007 număr
Județ 1.029
Municipiu 822
% municipiu/județ 79,8%
Locuințe existente la nivel de municipiu în 2007 73.175
Sursa: Anuar StatisticJudețean 2007-2008, Fișa localității Arad 2007
Considerând ca și criteriu mărimea suprafețelor locuibile, la nivelul anului 2002, județul Arad ocupa locul I pe țară, cu o suprafață medie locuibilă de 16,9 mp/persoană
În ceea ce privește asigurarea cu utilități, potrivit datelor furnizate de Anuarul Statistic Județean 2007-2008, în anul 2002 se poate observa că din numărul total al locuințelor 98% sunt alimentate cu energie electrică, 30% au încălzire centrală, iar 58% sunt racordate la rețeaua de apă.
Numărul locuințelor dotate cu principalele utilități
(conform datelor furnizate de recensămintele din ianuarie 1992 și martie 2002)
7 ianuarie
1992 18 martie
2002 1992 față de
Date absolute 2002
în %
Numărul locuințelor 177.375 185.728 8353 104,7
Locuințe dispunând de:
- instal.de alimentare cu apă în loc. 89.203 107.833 18630 120,9
% din total locuințe 50,3 58,0 - -
- instalație electrică 174.356 182.490 8134 104,7
% din total locuințe 98,3 98,2 - -
- termoficare sau centrală termică 50771 5662 5854 111,5
% din total locuințe 28,6 30,5 - -
Sursa: Anuar Statistic Județean 2007-2008
1.2.3.2. Drumuri, căi ferate
Rețele de drumuri
Deși Regiunea Vest ocupă locul doi după Regiunea București-Ilfov în ierarhia regiunilor care au cea mai mare contribuție la produsul intern brut, investițiile publice în infrastructura de transport în comparație cu celelalte regiuni, au fost mult mai reduse. Din acest motiv rețelele de drumuri publice din județ, față de alte regiuni ale României, sunt mai puțin extinse.
Excluzând Regiunea București-Ilfov, la nivelul anului 2007 Regiunea Vest, cu o rețea de drumuri publice de 10311 km, ocupă ultimul loc în ierarhie. Pe primul loc, cu cea mai lungă rețea de drumuri, se află Regiunea Nord-Est, iar Regiunea Sud-Muntenia conduce în ierarhia regiunilor cu cea mai lungă rețea de drumuri publice modernizate.
Lungimea drumurilor publice pe regiuni de dezvoltare – 2007
Sursa: Anuar statistic al României 2008
În ceea ce privește situația drumurilor în județele din Regiunea Vest, județul Arad ocupă locul I în ierarhie după procentul drumurilor naționale modernizate dar se află la coada clasamentului dacă ne raportăm la străzile orășenești modernizate.
Situația rețelei de drumuri în cadrul județelor Regiunii Vest
Anul 2007 Lungime (km) Lungime modernizate(km) % modernizare
SO DP DN SO DP DN SO DP DN
România 26.168 80.893 16.118 15.757 22.042 16.118 60.2% 27.2% 100.0%
Regiunea Vest 3.104 10.311 1.892 2.009 2.805 1.782 64.7% 27.2% 94.2%
Arad 831 2.240 405 453 529 392 54,5% 23.6% 96.8%
Timiș 906 2.911 544 616 711 495 67,9% 24.4% 91.0%
Hunedoara 918 3.216 383 591 732 356 64.4% 22.8% 93.0%
Caraș Severin 449 1.944 560 349 833 356 77,7% 42.8% 63.6%
SO – străzi orășenești; DP – drumuri public; DN – drumuri naționale
Sursa: INS, Anuarul statistic al României 2008
Ierarhia județelor din regiune, în funcție de gradul de modernizare a drumurilor
Din totalul drumurilor orășenești, cca. 42% se află în municipiul Arad. Dacă la nivelul județului Arad doar 54,5% din străzile orășenești au fost modernizare, în municipiul Arad ponderea străzilor modernizate din total depășește 86%.
Situația infrastructurii rutiere în municipiul Arad (2007)
Lungimea străzilor din Municipiul Arad
- total 348 km
- modernizate 300 km
Total străzi în Municipiul Arad 743 străzi
% străzi modernizate 86%
Sursa: Direcția Județeană de Statistică ARAD, Fișa localității 2007
Având în vedere faptul că prin poziția sa geografică, județul, ca și municipiul Arad, se află la poarta de intrare dinspre vest a României, pentru a mări accesibilitatea și atractivitatea zonei, în ultimii ani a crescut volumul investițiilor în refacerea și modernizarea drumurilor orășenești și a drumurilor publice.
În municipiu au fost modernizate o mare parte din arterele principale de circulație, fiind reabilitate drumuri, trotuare, linii de tramvai.
Principalele investiții realizate în municipiul Arad
Lucrări realizate Obiectivul
- modernizare străzi Voinicilor, Horia, Octavian Goga, Lucian Blaga, Banu Mărăcine, Unirii, Blanduziei, Patria, Clujului, Posada, Ady Endre, Ana Ipătescu.
- realizare sens giratoriu și extindere drum str. Ogorului
- lucrări de reabilitare carosabil, trotuare, pietruire, canalizare menajeră, rețele termice (în funcție de necesitățile fiecărei locații) Cartier Alfa, Centru (str. Barițiu, Unirii), Pârneava (str. Gheorghe Doja, Clujului), Confecții (Strada Lungă, Liviu Rebreanu), Aradul Nou (str. Constituției, Aleea Muncii, Ana Ipătescu, Spartacus, Ștefan cel Mare, Ady Endre, Posada), Micălaca (zona Sălii de sport, zona 300 – universitate - ANL, Simfoniei, Aleea Borsec, Parcul 23 August, Zalău), Romanilor (str. Patria, Olimp), Sânicolaul Mic (str. Steagului, Tarafului, Lenau), Aurel Vlaicu (zona str. Poetului - Tic-Tac, Predeal, Hațeg, Piața Fortuna, Dorului, Bl X26-29
- legătură rutieră Pasaj inferior Aradul Nou - pod rutier Micălaca
- refacere carosabil și trotuare pe o lungime de 1,7 km pe străzile Kogălniceanu, Condurașilor
- refacere linii de tramvai, linii de contact și linii de alimentare cu energie electrică a liniilor de contact în lungime de 1,7 km
- refacere rosturi dilatare Podul Decebal
- refacere elemente de delimitare Podul Micălaca
Pentru descongestionarea și fluidizarea traficului și pentru a asigura o accesibilitate cât mai bună este necesară în continuare reabilitarea și modernizarea infrastructurii existente precum și realizarea de investiții noi.
Analizând situația străzilor din orașele care reprezintă poli de dezvoltare urbană din zona de vest, nord-vest și centru, se constată că administrațiile locale au reușit în mare măsură să reabiliteze și să modernizeze străzile, primul loc, cu o pondere de peste 97% a străzilor modernizate din totalul străzilor, este ocupat de municipiul Deva, urmat de Satu Mare, cu 88% și Arad cu 86%.
Municipiul Străzi orășenești
Lungime străzi orășenești (km) Ponderea stăzilor orășenești modernizate (%)
Oradea 393 68,7
Arad 348 86,21
Sibiu 318 83,65
Baia Mare 293 80,02
Satu Mare 193 88,08
Deva 90 97,78
Începând din anul 1999 s-a dat în funcțiune unul din drumurile de centură ale municipiului Arad, ce face legătura între șoseaua de ieșire spre frontiera cu Ungaria și șoselele de intrare dinspre Oradea și Deva, pe care este dirijată o mare parte a autovehiculelor de transport de marfă.
În cursul anului 2006 s-au executat lucrări pentru realizarea unui drum de centură care să lege șoseaua de ieșire spre Timișoara cu șoseaua de intrare dinspre Deva. Acest drum de centură cuprinde și strada Voinicilor – zona 7 aparținând cartierului Micălaca, stradă care a fost reabilitată. Astfel s-a rezolvat în bună parte preluarea traficului greu și pe acest tronson de drum, evitându-se intrarea în oraș a mijloacelor de transport marfă.
Rețele de cale ferată
Aradul este străbătut de una din cele mai importante magistrale de cale ferată, care realizează legătura prin punctul de frontieră Curtici cu țările din Europa Centrală. Lungimea rețelei de căi ferate din județ este de 469 km, rețea din care 35,3% este electrificată. Pe parcursul anilor, pe căile ferate din județul Arad s-a desfășurat un important trafic de marfă și de călători.
Situația infrastructurii feroviare între anii 1998 – 2007, în județul Arad
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Lungimea căilor ferate total 485 485 485 485 485 485 483 470 470 469
Linie normală 485 485 485 485 485 485 483 470 470 469
Din total căi ferate: - electrificate 196 196 196 196 196 196 196 168 168 166
- cu o cale 355 355 355 355 355 355 353 331 331 330
Sursa: Direcția Județeană de Statistică ARAD, Anuar statistic județean 2007-2008
Densitatea liniilor ferate în regiune este mult peste nivelul național, iar din cele 4 județe ale regiunii, județul Timiș se află pe primul loc, cu o densitate pe 1000 km2 de 91,4%, urmat de județul Arad, cu o densitate de 60,6%.
Liniile de cale ferată în exploatare 2006
Municipiul Regiunea de dezvoltare Liniile de cale ferată total din care electrificate densitatea liniilor pe 1000 km² teritoriu
România 10789 3965 45,3
Vest 1904 658 59,4
Arad Județul Arad 470 168 60,6
Reșița Județul Caraș Severin 341 150 40,0
Deva Județul Hunedoara 289 220 40,9
Timișoara Județul Timiș 795 113 91,4
În ultimii ani, volumul transportului de marfă și de călători a cunoscut un regres, ca urmare a utilizării preferențiale a mijloacelor de transport auto, atât pentru marfă cât și pentru pasageri.
Creșterea traficului de marfă și de călători pe drumurile publice are un impact negativ asupra mediului și, în aceeași măsură, asupra infrastructurii de transport rutier.
1.2.3.3. Rețele electrice, apă-canal, gaz, termoficare
Infrastrustura tehnică, în special aprovizionarea cu apă, rețeaua de canalizare precum și alte rețele urbane trebuiesc îmbunătățite și adaptate nevoilor de schimbare, pentru a putea întâmpina cerințele viitoare legate de o calitate de viață ridicată în mediul urban.
Rețele de apă, canalizare și gaze naturale
În anul 2007, lungimea rețelei de furnizare a apei potabile în municipiul Arad totalizează 539,4 km, deservind 151.620 locuitori, a celei de canalizare de 450 km, deservind 128.308 locuitori, iar rețeaua de distribuție a gazelor naturale totalizează 373,8 km.
Rețeaua apei potabile, canalizării publice și a gazelor naturale - județul Arad
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Numărul localităților alimentate cu apă potabilă 48 58 66 73 89 100 66 66 66 67
Număr orașe și comune cu instalație distrib. apă potabilă - - - - - - 65 65 65 66
Lungimea simpla a rețelei de distribuție a apei potabile(Km) 1123 1255 1356 1553 1528 1631 1654 1788 1871 1786
Numărul localităților cu instalații de canalizare publică -total 15 15 20 21 22 23 25 29 27 26
din care:municipii și orașe 8 8 8 8 8 9 10 10 10 10
Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare-km 447 509 532 537 534 538 545 790 575 588
Numărul localităților în care se distribuie gaze 12 14 14 14 13 13 14 17 17 18
Număr orașe și comune în care se distribuie gaze naturale - - - - - - 13 16 16 17
Lungimea simplă a conductelor de distribuție a gazelor (Km) 408 437 478 557 548 530 731 793 818 961
Sursa: Direcția Județeană de Statistică ARAD, Anuar statistic județean 2007-2008
În perioada 1998-2007, anual numărul localităților care au realizat investiții în rețele de utilități crește, astfel că la sfârșitul anului 2007, 133 de localități din județ dispun de rețele de apă, 26 de localități au rețea de canalizare iar 18 localități au rețea de distribuție de gaze naturale. Marea majoritate a investițiilor s-a realizat prin programe finanțate de Uniunea Europeană.
Cea mai importantă creștere, în județul Arad, s-a înregistrat la rețeaua de distribuție a gazelor naturale, unde lungimea totală a rețelei s-a majorat cu peste 200% pe parcursul a 8 ani, ajungând la sfârșitul anului 2007 la 961 km.
Dacă ne raportăm, la nivelul anului 2007, la rețelele de utilități din județ, se constată că un procent ridicat al acestora este concentrat la nivel municipiului Arad, în special în cazul rețelei de canalizare.
Lungimea rețelelor de utilități
Lungimea rețelei de distribuție (Km) Municipiu Județ % municipiu/județ
- apă potabilă 539,4 1786 30,2%
- canalizare 450 588 76,5%
- gaze 373,8 961 38,8%
Sursa: Direcția Județeană de Statistică ARAD, Anuar statistic județean 2007-2008, Fișa localității 2007
Analizând situația existentă la nivelul polilor de dezvoltare urbană, se poate constata că municipiul Arad are cea mai dezvoltată rețea de apă potabilă. Cu 3,22 km de reațea pe 1000 de locuitori, se situează pe primul loc al clasamentului.
Rețea de distribuție a apei potabile în cadrul polilor de dezvoltare urbană (2007)
Municipiul Lungimea simplă a rețelei de apă potabilă (km) Lungimea simplă a rețelei de apă potabilă/1000 locuitori
(km/1000 loc)
Oradea 564 2,75
Arad 539,4 3,22
Sibiu 328,9 2,12
Baia Mare 293 2,09
Satu Mare 185 1,62
Deva 78,3 1,15
În ceea ce privește ponderea locuitorilor racordați la rețeaua de canalizare, după Regiunea București-lfov, Regiunea Vest ocupă locul doi, numărul populației racordate la canalizare reprezentând 47,7% din total.
Ponderea locuitorilor cu locuințe racordate la sistemul de canalizare, pe regiuni de dezvoltare
Asigurarea cu utilități a unui număr cât mai mare de gospodării contribuie la creșterea confortului și implicit a nivelului de trai al locuitorilor.
Rețele de termoficare
Din punct de vedere al producerii energiei termice necesare consumatorilor din municipiul Arad, aceasta este asigurată de cele două centrale CET Lignit Arad și CET Hidrocarburi Arad, care funcționează interconectat, rezultând o creștere a siguranței și continuității alimentării cu energie termică a consumatorilor.
Conform datelor furnizate de CET Arad, sunt racordate la rețeaua de termoficare cca. 1250 de blocuri de locuințe cu 2800 branșamente pe scară. Lungimea conductelor aferente rețelei de transport apă fierbinte are un traseu total 163 km, iar rețelele secundare de apă fierbinte totalizează 376 km de conductă.
Rețele de alimentare cu energie electrică
Dotarea locuințelor cu instalații electrice este relevantă în aprecierea gradului de confort al acestora, existența unor instalații oferind locuitorilor un mod de viață civilizat.
În profil teritorial, gradul de racordare al gospodăriilor din mediul rural variază de la 94% la 100%. Marea majoritate a comunelor au un grad de electrificare de 100%, dar la nivel național gradul de electrificare este de 93,7%.
Gradul de racordare a gospodăriilor din mediul rural la rețeaua de energie electrică
Localizare Gradul de racordare (%)
România 93,7%
Regiunea de Vest 96,8%
La nivelul regiunii, gradul de electrificare depășește cu 3,1 puncte procentuale pe cel național, iar la nivelul județului Arad, gradul de electrificare se aropie de 100%, cu o diferență nesemnificativă între mediul urban și cel rural.
Regiunea Gradul de racordare (%)
Judetul Arad 99,6%
-mediul urban 99,8%
Gradul de racordare a gospodăriilor la nivelul Județului Arad
În municipiul Arad numărul gospodăriilor care nu sunt racordate la rețeaua de energie electrică reprezintă 0,2% din numărul total.
1.2.3.4. Transport public
Anual, companiile de transport public asigură mobilitatea unui număr de peste 2.000.000 de călători. Cea mai mare pondere privind numărul de pasageri transportați, din totalul pasagerilor, o reprezintă transportul cu autobuze, microbuze, urmat de transportul cu tramvaie.
Transportul urban de pasageri în România și Regiunea Vest
Anii Numărul vehiculelor în inventar
- la sfârșitul anului - Pasageri transportați
(mii)
Tramvaie Autobuze,
microbuze Troleibuze Metrou Tramvaie Autobuze,
microbuze Troleibuze Metrou
ROMÂNIA
2004 1733 6126 847 610 715.970,6 1.059.305,9 239.211,8 117.450,0
2005 1673 6189 789 610 741.387,7 1.068.039,3 235.530,6 127.968,0
2006 1513 6008 698 640 675.929,0 1.101.322,0 193.652,3 139.676,0
REGIUNEA VEST
2004 443 634 78 - 82.791,00 43.900,10 25.558,00 -
2005 428 763 67 - 74.727,00 43.427,40 19.797,00 -
2006 413 456 57 - 70.864,00 51.988,10 15.219,00 -
Sursa: INS
Transportul de pasageri cu mijloacele de transport în comun scade odată cu creșterea numărului de autovehicule, ceea ce determină supraaglomerarea străzilor urbane, blocaje în trafic, suprasolicitarea infrastructurii de transport, creșterea poluării. Scăderea numărului de călători aduce după sine și scăderea parcului de mijloace de transport, o scădere drastică înregistrându-se în anul 2006, față de anul 2005.
La nivelul județul Arad rețeau de transport public este ramificată, existând un număr de 180 de trasee care răspund nevoilor utilizatorilor.
Compania de Transport Public din municipiul Arad asigură integral transportul la nivel municipal și circa 80% la nivel județean. Cu un parcurs de circa 12 milioane de km, este asigurată mobilitatea a peste 50 de milioane de călători anual, pe o rețea care însumează peste 2.000 km.
Mobilitatea locuitorilor municipiului Arad este asigurată prin rețeaua urbană de transport public prin intermediul celor 22 de trasee de tramvai și 8 trasee de autobuz.
Pe raza municipiului Arad rețeaua de linii de tramvai însumează circa 67 de km, la care se adaugă traseul Arad – Ghioroc , cu o lungime de 29 km.
Lungimea rețelei de tramvai km în 2007
județ 96
municipiu 67
% municipiu/județ 69,7%
Față de anul 1998, lungimea totală a rețelei de linii de tramvai nu s-a modificat, singurele investiții fiind efectuate pentru modernizare infrastructurii existente și nu pentru extinderea acesteia.
1.2.3.5. Spații verzi
În general cele mai multe probleme de mediu sunt concentrate în mediul urban, unde numărul populației este mai mare, se regăsesc cei mai mulți agenți economici și cele mai mari investiții. Patru din cinci cetățeni europeni trăiesc în mediul urban și calitatea vieții lor este direct influențată de starea mediului în care trăiesc.
Majoritatea orașelor se confruntă cu probleme comune privind calitatea scăzută a aerului, înaltul nivel de trafic și congestie a traficului, nivelul crescut de zgomot ambiental, mediu construit de calitate scăzută, emisii de gaze, generarea de deșeuri și ape uzate. Aceste probleme apar datorită modificărilor în stilul de viață (dependenței de mașinile proprietate, creșterea numărului de gospodării individuale, creșterea utilizării resurselor pe cap de locuitor) și modificările demografice. De aceea, autoritățile trebuie să găsească soluții care să fie orientate spre viitor și să nu genereze probleme noi, în contradicție cu politicile la nivel național sau regional și au un rol decisiv în îmbunătățirea mediului urban.
Conform normelor europene, fiecărui cetățean trebuie să-i revină, până în anul 2010, 20 m2 de spațiu verde, spațiu care trebuie să crească la 26 m2 până în anul 2013.
Una din problemele cu care se confruntă municipiul Arad este insuficiența spațiilor verzi din oraș și, din acest motiv, investițiile în reabilitarea sau amenajarea de noi spații verzi se justifică pe deplin, dat fiind faptul că efectele poluării se fac din ce în ce mai simțite.
Dezvoltarea orașului în ultimii ani s-a făcut în detrimentul spațiilor verzi existente, zona urbană fiind deosebit de aglomerată.
Conform datelor cuprinse în Anuarul statistic județean 2007-2008, în județul Arad suprafața spațiilor verzi a scăzut de la 407 ha în 2000, la 355 ha în 2007.
Situația spațiilor verzi în județul Arad
perioada 1998-2007
Anii 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Suprafața spațiilor verzi
(ha) 405 405 407 407 441 458 304 305 305 355
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Arad - Anuar statistic județean 2007-2008
Dată fiind așezarea sa geografică, județul Arad dispune de suprafețe întinse de zone verzi, iar majoritatea orașelor din județ se încadrează, din punct de vedere al spațiului verde pe locuitor, în normele europene, cu excepția municipiului Arad și a orașelor Sântana, Sebiș și Curtici.
Situația spațiilor verzi la nivelul județului Arad - anul 2008 –
Municipiul/oraș Suprafața
totală
spații verzi (ha) Suprafața spațiu verde
(mp/locuitor) Zone de agrement
Municipiul Arad 97,2066 5,81 Ștrandul Neptun
Patinoarul
Ștrandul CARP
58 locuri de joacă pentru copii
Chișineu Criș 48,2700 57,46
Curtici 14,1500 17,59 Ștrandul termal
Ineu 65,0000 65,00 Parcul orașului
Lipova 23,4800 20,61 Parc Băile Lipova
Parc mănăstirea Maria Radna
Parcul Împăratul Traian
Parcul Timișorii
Parcul Decebal
Parcul Libertății
Parcul Central
Municipiul/oraș Suprafața
totală
spații verzi (ha) Suprafața spațiu verde
(mp/locuitor) Zone de agrement
Nădlac 34,7000 42,60 Parc din P-ța Unirii
Parcul Pădurice
Ștrandul orașului
Pecica 54,2000 41,65 Parcul din Piața Unirii
Zona Pădurice
Complex sportiv
Spațiu verde zona ștrand
Parc centru
Parc blocuri zona gării
Parc biserica româno - catolică
Pâncota 46,3500 56,38 Ștrand
Sântana 4,7900 3,64 Parcuri
Sebiș 5,0000 7,90
Sursa: Anuar Mediu 2008 - județul Arad
Suprafața inventariată a spațiilor verzi din Municipiul Arad este de 972.066 mp, structurată după cum urmează:
- Gazon 832.772 mp
- Trandafiri 10.257 mp
- Gard viu 26.883 mp
- Flori 6.348 mp
Din suprafața de 972.066 mp, suprafața de 220.600 mp o reprezintă parcurile, după cum urmează:
- Parcul Eminescu 2,20 ha
- Parcul Copiilor 1,90 ha
- Parcul Europa 8,40 ha
- Zona Pădurice 2,50 ha
- Parcul Reconcilierii 1,05 ha
- P-ța Romană 0,90 ha
- P-ța Avram Iancu 0,54 ha
- P-ța Sporturilor 1,83 ha
- Ștrand Vechi-Școala Sportivă 0,74 ha
- Ștrandul Neptun 2,00 ha
Ștrandul Neptun - zonă publică, amplasat în bucla Mureșului și al doilea ștrand ca mărime pe o apă curgătoare din Europa, cuprinde printre altele și 20 ha de spațiu verde.
Faleza Mureșului - se întinde pe o suprafață de 18,23 ha, iar de-a lungul acesteia sunt amplasate trei mari parcuri din municipiu și anume: Parcul Copiilor, Parcul Eminescu și Parcul Europa.
Pădurea Ceala – este situată la 2 km de Arad și ocupă o suprafață de 1143 ha de pădure, cu specii de arbori precum stejar, salcie, gârniță, arin, plop, nuc negru și peste 100 de specii de flori din flora spontană. Se învecinează cu zona construită din municipiu și cu Pădurea Bezdin.
Pe viitor se are în vedere conservarea și mărirea suprafețelor verzi prin acțiuni de plantare de arbori, arbuști și flori.
1.2.4. Mediul
Dezvoltarea intensă a industriei, bazată pe exploatarea resurselor, are ca și consecință degradarea continuă a mediului. Toate activitățile umane sunt dependente de mediul înconjurător și de resursele existente, motiv pentru care prezervarea calității mediului înconjurător pentru următoarele generații este esențială în perspectiva dezvoltării durabile.
Conceptul de dezvoltare durabilă a fost legat inițial de problemele de mediu și de criza resurselor naturale, în special a celor de energie, dar conceptul s-a extins asupra calității vieții în general, sub aspect economic și social. Cu cât calitatea vieții cetățenilor este mai bună, cu atât crește stabilitatea economică și siguranța socială a unui stat.
Poluarea atmosferei
Mediul înconjurător, în special cel din așezările urbane, este expus unor factori poluatori numeroși, cei mai importanți fiind emisiile de noxe și zgomotul.
• Emisiile de noxe
Poluarea aerului este cauzată în egală măsură de emisiile rezultate ca urmare a unor activități industriale, cum ar fi arderea cărbunelui sau a hidrocarburilor, dar și ca urmare a traficului.
Dintre unitățile industriale din municipiu, unul dintre cei mai mari poluatori este CET Arad, cu cele două unități ale sale – pe lignit și pe hidrocarburi. Ca urmare a arderii combustibililor, se emană în atmosferă o cantitate importantă de funingine, dioxid de sulf și oxizi de azot.
Analizând evoluția emisiilor anuale de dioxid de sulf în județul Arad, se observă faptul că începând cu anul 2003 aceste emisii înregistrează o scădere continuă.
Evoluția emisiilor anuale de dioxid de sulf (SO2)
(t/an)
Arad 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Emisii anuale 15836 15946 11710 14109 13309 11833 11666 10988 8634
Sursa: Anuar mediu – 2008
Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat, deoarece poluanții odată ajunși în atmosferă se disipează rapid și nu mai pot fi captați pentru a fi epurați. De aceea reducerea poluării aerului se poate realiza prin captarea și tratarea acestora la sol sau prin înlocuirea lor cu alții mai puțin sau deloc nocivi.
Transporturile reprezintă o activitate extrem de importantă la nivelul unei societăți însă pe lângă numeroasele avantaje, acestea prezintă și un mare dezavantaj legat de emisiile de transport. Ca urmare a acestei activități, anual ajung în atmosferă cantități foarte mare de poluanți cum ar fi oxizii de azot, metanul, oxidul de carbon, etc.
La nivelul județului Arad, ponderea cea mai mare a emisiilor de oxizi de azot, de 81,3%, este rezultatul activității de transport rutier, celelalte activități având o pondere neînsemnată.
Sursele de emisii de oxizi de azot în anul 2008
t/an
Nr. crt. Categorii de surse NOX
1. Arderi în industria energetică 512,67
2. Instalații de ardere neindustriale 373,39
3. Arderi în industria de prelucrare 14,47
4. Transportul rutier 3910,82
Total 4811,35
Sursa: Anuar mediu – 2008
Dacă se analizează evoluția anuală a emisiilor de NOx se poate constata o fluctuație mare între valori (anul 2007 nu este reprezentativ deoarece nu este luată în calcul contribuția emisiilor din traficul rutier). Dezvoltarea economică din perioada 2004-2008 a condus la înnoirea parcului de autovehicule, ceea ce a condus la scăderea emisiilor de oxizi de azot.
Evoluția emisiilor de oxizi de azot (NOX)
t/an
Arad 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Emisii anuale 6893 6075 3710 7514 10013 4839 5806 1001 4811
Sursa: Anuar mediu – 2008
Emisiile de metale grele reprezintă un alt element major de poluare, cu efecte grave asupra sănătății. După pătrunderea în organism determină leziuni specifice la nivelul anumitor organe și sisteme, chiar în concentrații foarte mici.
Dintre metalele grele cea mai mare cantitate de cupru și zinc ajunge în atmosferă ca urmare a transportului rutier, arderile din energetică produc însemnate cantități de mercur, iar cele din industria prelucrătoare produc mari cantități de zinc.
Situația emisiilor de metale grele
kg/an
Metal Emisii
Arderi în energetică Arderi neind. Arderi ind. prelucrare Transport rutier Total
As 12,95 - 7,23 - 20,18
Cd 1,12 0,76 10,42 1,60 13,90
Cr 13,49 - 0,11 8,01 21,61
Cu 4,42 - 38,01 272,39 318,82
Hg 52,37 0,87 0,25 - 53,49
Ni 11,12 - 0,50 11,22 22,84
Se - - 0,50 1,60 2,10
Zn 38,78 0,24 175,66 160,23 374,91
TOTAL 827,85
Sursa: Anuar mediu – 2008
În ansamblu, activitatea cu cea mai mare cantitate de metale grele emise este transportul rutier, ce este responsabilă de 56% din emisiile totale.
Evoluția emisiilor de metale grele
t/an
Metal 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Cd 12,93 12,90 15,93 19,14 14,93 13,90
Hg 63,32 61,10 76,00 75,93 69,90 53,49
Sursa: Anuar mediu – 2008
Dacă se urmărește evoluția în timp a emisiilor de metale grele în județul Arad, se constată că, începând cu 2006, cantitatea de emisii de cadmiu și de mercur descrește constant.
Calitatea aerului în municipiul Arad este monitorizată prin măsurători continue în 2 stații automate, amplasate în zone reprezentative: pasajul Micalaca, o zonă cu trafic intens și în incinta Colegiului Tehnic de Construcții și Protecția Mediului, care este o zonă rezidențială, pentru a evidenția gradul de expunere a populației la nivelul de poluare urbană.
Pe de altă parte, în privința emisiilor de dioxid de carbon, traficul rutier are o pondere însemnată în poluarea atmosferei, producând 98,80 % din cantitatea de CO, 74,7% din cantitatea de NOx și 6,2% din cantitatea de SO2 emise la nivelul județului.
Traficul auto este cauza marii cantități de pulberi în suspensie înregistrate în aproape toate determinările efectuate, deoarece mijloacele de transport ridică praful de pe carosabilul nemăturat iar din camioanele neetanșe care transportă materiale de construcții, moloz din demolări, cereale, rămâne pe carosabil o mare cantitate de praf.
Sporirea continuă a numărului de autovehicule în general și a celor de “mâna a doua” în special, duce la creșterea cantității de poluanți emiși pe arterele de circulație.
• Zgomotul
Zgomotul urban este produs în special de circulația autovehiculelor, a tramvaielor și în anumite zone este produs de traficul feroviar.
Pe lângă poluarea aerului cauzată de emisiile de transport, mai putem menționa și poluarea fonică. Transporturile afectează calitatea mediului prin zgomotul produs de autovehicule, de garniturile de tren, de zborul aeronavelor, în special în momentul aterizării sau decolării acestora.
Zgomotul provenit din trafic afectează indivizii în diferite moduri: cauzează atât disconfort, cât și probleme de sănătate. Efectele asupra stării fizice includ un ritm cardiac mai ridicat (deci un risc mai mare de boli cardiovasculare), dereglări psihice și un nivel mare de stres, dereglări de somn, probleme cognitive, de înțelegere și concentrare la copii, iar la nivele foarte înalte de zgomot, probleme auditive.
La nivelul Regiunii Vest, în luna aprilie 2009 s-au efectuat un număr de 106 măsurători, înregistrandu-se 56 de depășiri ale nivelului admis. Cea mai mare valoare a fost de 98,7 dB, fiind înregistrată în județul Hunedoara, urmat de județul Arad, cu un nivel al zgomotului de 88,3 dB.
Măsurători ale nivelului de zgomot efectuate la nivelul Regiunii Vest
Nr. crt Județul Nr.
măsurători CMA
(dB) Nr. depășiri Maxima
(dB)
45 50 60 65 70 75 75- 85 90
1 Arad 9 x x 6 88,3
2 Caraș Severin 32 x 32 86,5
3 Hunedoara 58 x x x x x x x x 11 98,7
4 Timiș 7 x 7 69,9
Sursa: Raport privind starea mediului în Regiunea Vest
O sursă atipică de zgomot pentru orașul Arad este zgomotul produs de trenuri, având în vedere faptul că un cartier al Aradului este traversat de linia ferată Arad-Timișoara. Trecerea trenurilor prin această zonă se face cu restricție de viteză, zgomotul diurn produs nedepășind cu mult (câțiva decibeli) zgomotul de fond existent dar, totuși, din totalul determinărilor de poluare fonică efectuate în zonă, 50% dintre ele depășesc limitele admise.
Gara Arad, precum și triajul, sunt plasate în interiorul orașului Arad și reprezintă o sursă importantă de zgomot, fără impact semnificativ asupra populației, datorită existenței unor clădiri administrative care acționează ca un ecran de protecție.
O altă sursă de zgomot în municipiul Arad o reprezintă traficul auto. Nerespectarea vitezei pe căile rutiere, lipsa unei conduite în trafic, trecerea (mai ales a mașinilor grele și vechi) peste rezonatoarele montate în diferitele zone, produc depășiri ale nivelului de zgomot.
Pentru a se evalua impactul traficului rutier asupra mediului, periodic se fac determinări ale nivelului de zgomot în câteva dintre intersecțiile aglomerate ale orașului, pe unele străzi intens circulate și în diverse parcuri din municipiul Arad.
Nivelul zgomotului în Arad - ianuarie-iulie 2009
Nr.
crt. Zona CMA
db(A) IAN. FEB. MART. APR. MAI IUN. IUL
1 Calea Iuliu Maniu 70 72 71,5 71,3 71,2 71,3 72,4 72.2
2 Intersecția Podgoria 70 70.2 70,2 69,3 70,5 70,7 69,4 69.4
3 P-ța UTA 70 70.9 69,8 70,7 70,2 71 71,1 71.2
4 Str. C. Brâncoveanu 65 65.7 65,3 66,5 65,7 66,5 65,6 65.9
5 P-ța Mihai Viteazul (Limită de incintă) 65 66.7 65,7 61,1 65 66,8 65,3 65.5
6 Str. Voinicilor – poștă 70 73.0 71,6 72,5 73,1 72,2 72,9 71.3
7 Centura Subcetate 1 70 73.3 71,4 72,7 71,4 73,4 73,5 73.5
8 Subcetate 2 – intersecție 70 72.7 71 71,6 72,6 72,5 72,7 71.5
9 Parcuri 60 48 56,1 55,6 57,1 53,7 53 52.3
Sursa: Raport privind starea mediului în Regiunea Vest
Din datele prezentate se constată că valorile determinărilor medii ale nivelului de zgomot pentru lunile ianuarie – iulie 2009 depășesc în cele mai multe cazuri limitele admisibile. În afară de zona parcurilor, zona Podgoria și P-ța Mihai Viteazul, în toate zonele monitorizate ale municipiului valorile înregistrate depășesc valoarea limită admisă, acestea fiind zone caracterizate în general de o afluență mare a traficului auto.
Influența directă a poluării aerului asupra sănătății populației constă în modificările ce apar în organismul persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor cu diferiți poluanți atmosferici. Acești poluanți acționează asupra organismului uman producând iritații (pulberi, oxizi de zinc, oxizi de azot), asfixiere (oxid de carbon), au efect toxic asupra organismului (plumb) etc.
Datorită numărului mare de autovehicule care circulă pe drumurile publice și cele orășenești, datorită insuficienței drumurilor județene și a slabei calități a acestora, datorită lipsei unor rute ocolitoare, în prezent nu există soluții convenabile pentru înlăturarea emisiilor cauzate de trafic. O reducere a emisiilor se poate realiza însă prin măsuri care să aibe în vedere o mai bună sistematizare a traficului, fluidizarea circulației în zona centrală și în cartiere, modernizarea drumurilor, eliminarea blocajelor în trafic, construirea de drumuri ocolitoare, care să scoată traficul greu din oraș, etc.
Având în vedere cele prezentate, proiectele care vizează modernizarea infrastructurii de transport, atât cel rutier cât și cel de căi ferate, au o importanță deosebită deoarece contribuie la creșterea calității vieții locuitorilo. Dacă reabilitarea căilor ferate și construcția de autostrăzi nu intră în atribuția autorităților locale, reabilitarea și extinderea drumurilor existente, construirea de șosele de centură, de pasaje, sistematizarea traficului urban depind în mare măsură de modul în care autoritățile publice locale gestionează resursele financiare avute la dispoziție, de modul în care obțin resursele de care au nevoie.
1.3. Dinamica investițiilor în municipiul Arad și comparația cu celelalte orașe ale regiunii
Creșterea continuă a economiei românești face ca, în iunie 2008, România să fie considerată de investitori în continuare ca fiind una dintre piețele cele mai atractive și dinamice din lume. Potrivit datelor Băncii Centrale, investițiile străine directe s-au dublat în primele patru luni ale anului față de perioada echivalentă din 2007, crescând cu 100,5%, și ajungând la 3,22 miliarde euro (conform datelor furnizate de Camera de Comerț București), iar dinamica PIB a înregistrat, în anul 2008, cea mai mare creștere din UE (sursa: Eurostat).
În această perioadă și economia județului Arad cunoaște o dinamică puternică, cu creșteri semnificative semnalate în toate sectoarele de activitate. Investițiile pe teritoriul județului au crescut de-a lungul anilor iar cifra de afaceri și profitul firmelor a crescut considerabil. Având în vedere caracterul expansionist al unei investiții, cele directe au generat extinderea afacerilor existente și apariția de noi agenți economici, de noi afaceri, efect care s-a reflectat în creșterea produsului intern brut. Astfel, la nivel național, Regiunea Vest are cea mai mare contribuție la PIB după București.
Elementele cele mai importante care arată dinamica unei afaceri sunt:
- cifra de afaceri, respectiv toate veniturile realizate într-o perioadă dată;
- investițiile brute, respectiv bunurile achiziționate și cele produse de firmă într-o perioadă de referință;
- investițiile nete, respectiv cheltuielile efectuate pentru modernizări și extinderi de construcții, lucrări de construcții, pentru achiziții clădiri, terenuri, echipamente, instalații, mijloace de transport;
- numărul de salariați.
Date statistice relevante, care să permită o analiză a dinamicii investițiilor, sunt disponibile doar până la nivelul anului 2007.
Analizând datele furnizate de Direcția Județeană de Statistică Arad, la nivelul județului se poate constata că, în perioada 2005-2007, cifra de afaceri a societăților comerciale active din județ a crescut în mod constant, atingând în anul 2007 valoarea de 14991 milioane lei, în creștere cu peste 31% față de anul 2005.
Volumul investițiilor brute a ajuns, în anul 2007, la 2221 milioane lei, fiind mai mare cu 76% față de volumul investițiilor brute din 2005, iar cel al investițiilor nete a atins valoarea de 1212 milioane lei, în creștere cu 37% față de anul 2005.
Odată cu dezvoltarea agenților economici și a creșterii investițiilor, a crescut și numărul salariaților. Față de anul 2005, când numărul salariaților era de 105.409 persoane, în 2007 cifra ajunge la 111.790 salariați, înregistrându-se o creștere de 6,05%.
Se insereaya o pagina goala, pentru tabel
Dinamica investițiilor – cifra de afaceri, investitii brute..... jud Arad
Din datele puse la dispoziție de Direcția Regională de Statistică Timiș pentru anul 2007 se poate constata că, din volumul total al cifrei de afaceri al firmelor active din regiune, județul Arad are o pondere de aproape 25%, fiind depășit doar de județul Timiș, cu o pondere de aproape 50%.
Cifra de afaceri a unităților active din industrie, construcții, comerț și alte servicii
Regiunea Vest – 2007-
Activități (secțiuni CAEN, Rev. 1) Cifra de afacetri Cifra de afacetri Cifra de afacetri Cifra de afacetri Cifra de afacetri
(milioane lei (RON) (milioane lei (RON) (milioane lei (RON) (milioane lei (RON) (milioane lei (RON)
prețuri curente) prețuri curente) prețuri curente) prețuri curente) prețuri curente)
Județul Arad Timiș Caraș Severin Hunedoara Regiune
TOTAL 14991 29879 4366 11480 60716
Industrie extractivă 218 168 44 460 890
Industrie prelucrătoare 5799 9474 1600 3510 20383
Energie electrică și termică, gaze și apă 194 975 64 1047 2280
Construcții 1130 3601 570 980 6281
Comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea și întreținerea autovehiculelor și motocicletelor și a bunurilor personale și casnice 5564 11178 1485 4054 22281
Hoteluri și restaurante 170 372 98 183 823
Transport, depozitare și comunicații 1218 1940 279 816 4253
Tranzacții imobiliare, închirieri și activități de servicii prestate întreprinderilor 576 1754 156 322 2808
Învățământ 1) 2 11 2 3 18
Sănătate și asistență socială1) 49 93 16 28 186
Alte activități de servicii colective, sociale și personale 71 313 52 77 513
1) Include numai unitățile locale cu activitate de învățământ sau sănătate și asistență socială, organizate ca societăți comerciale
Sursa: Direcția Regională de Statistică Timiș
Analizând volumul cifrei de afaceri pe diferite ramuri, diferențele dintre județele din regiune sunt semnificative. Județul Caraș Severin , cu tradiție în industria grea , ocupă ultimul loc în clasament în ceea ce privește volumul cifrei de afaceri din industria extractivă, în domeniul învățământ și servicii colective și sociale.
Volumul investițiilor brute ale unităților active pe activități (secțiuni CAEN, Rev. 1) din Regiunea Vest – 2007-
(milioane lei (RON)- prețuri curente)
Județul Arad Timiș Caraș Severin Hunedoara Regiune
TOTAL 2221 7110 1208 1905 12444
Industrie extractivă 47 111 43 47 248
Industrie prelucrătoare 598 1927 590 600 3715
Energie electrică și termică, gaze și apă 18 367 96 306 787
Construcții 175 989 67 158 1389
Comerț cu ridicata și cu amănuntul,repara-
rea și întreținerea autovehiculelor și motoci
cletelor și a bunurilor personale și casnice 383 1112 104 347 1946
Hoteluri și restaurante 37 199 24 46 306
Transport, depozitare și comunicații 333 861 93 315 1602
Tranzacții imobiliare, închirieri și activități de servicii prestate întreprinderilor 581 1430 183 64 2258
Învățământ 1) 1 4 1 *) 6
Sănătate și asistență socială1) 11 16 3 5 35
Alte activități de servicii colective, sociale și personale 37 94 4 17 152
* sub 0,5 mil. lei preturi curente
1) Include numai unitățile locale cu activitate de învățământ sau sănătate și asistență socială, organizate ca societăți comerciale
Sursa: Direcția Regională de Statistică Timiș
Analizând datele referitoare la investițiile brute ale firmelor active din regiune, județul Arad ocupă tot locul doi după Timiș. Cele mai mari investiții s-au realizat în industria prelucrătoare, ponderea acestora ajungând la 30% din total, urmată de tranzacțiile imobiliare, cu o pondere de 18% din volumul total al investițiilor brute din regiune.
În județul Arad cele mai mari investiții s-au realizat în industria prelucrătoare, tranzacții imobilieră și comerț, ponderea investițiilor din aceste domenii reprezentând 27%, 26% și 17%.
Personalul1 angajat al unităților active pe activități (secțiuni CAEN, Rev. 1) din Regiunea Vest – 2007-
număr persoane
Județul Arad Timiș Caraș Severin Hunedoara Regiune
TOTAL 111970 212872 46778 106979 454902
Industrie extractivă 2564 1471 472 12483 25212
Industrie prelucrătoare 53041 84408 19821 36569 197995
Energie electrică și termică, gaze și apă 1752 4513 1810 4233 15927
Construcții 9157 25431 5486 12204 38950
Comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea și întreținerea autovehiculelor și motocicletelor și a bunurilor personale și casnice 22095 42822 9141 22063 86699
Hoteluri și restaurante 3328 5994 1991 2968 13165
Transport, depozitare și comunicații 9946 19176 4006 6719 35691
Tranzacții imobiliare, închirieri și activități de servicii prestate întreprinderilor 7490 23310 2909 7542 31356
Învățământ 2) 115 319 77 91 353
Sănătate și asistență socială2) 1029 1705 354 554 3029
Alte activități de servicii colective, sociale și personale 1453 3723 711 1553 6525
1) Numărul mediu de persoane ocupate = numărul total de personal (salariat și nesalariat) care a lucrat în întreprindere în cursul perioadei de referință, inclusiv peronalul detașat ( care lucrează in afara intreprinderii ), remunerat de întreprindere.
2) Include numai unitățile locale cu activitate deînvățământ sau sănătate și asistență socială, organizate ca societăți comerciale
Sursa: Direcția Regională de Statistică Timiș
O evoluție ascendentă a prezentat și numărul de angajați, la nivelul regiunii înregistrându-se, în anul 2007, un număr de 454902 salariați. Ponderea salariaților angajați în industria prelucrătoare reprezintă, în regiune, 43,5% iar în județul Arad peste 47%. La nivel regional, pe locurile următoare se află comerțul, cu o pondere de 19% din numărul total de angajați și transporturile, cu o pondere de 8%.
Investițiile directe constituie o sursă esențială pentru creșterea și modernizarea economiei. Pentru ca o țară sau o regiune să devină atractivă pentru investiții este necesar ca legislația să fie prietenoasă iar autoritățile locale să creeze un mediu propice dezvoltării afacerilor.
La nivelul anului 2008, România a constituit o piață atractivă pentru investiții datorită a o serie de reglementări fiscale care au sprijinit dezvoltarea afacerilor, dintre care amintim:
- cota unică de impozitare de 16%, față de 19% în Polonia, Slovacia, 20% Cehia, 21% Slovenia,
- cota TVA de 19%, față de 20% în Ungaria și Bulgaria și 22% în Polonia,
- posibilitatea utilizării amortizării accelerate,
- scutirea de la plata impozitului pe clădiri și teren în Zonele industriale, etc.
În municipiul Arad, dar și în alte orașe din județ, autoritățile au conștientizat importanța atragerii investițiilor, astfel că, pe parcursul a mai multor ani, au fost înființate parcuri și zone industriale, care oferă facilități investitorilor și sprijină dezvoltarea afacerilor.
Investițiile străine în România sunt permise în toate sectoarele economiei, iar statul garantează dreptul la proprietate, firmele fiind protejate împotriva exproprierilor, naționalizărilor. De asemenea, firmele care lucrează în țară pot repatria integral capitalul și profitul în țara de origine.
Investițiile străine prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje, fiind supuse anumitor riscuri și incertitudini. Astfel, dezvoltarea unor activități cu valoare adăugată mică cum este industria confecțiilor textile și a confecționării încălțămintei a dus la crearea unor societăți comerciale în localitățile mici, care au constituit unica alternativă de muncă pe plan local. Prin migrarea firmelor străine respective spre țări cu manoperă mai ieftină aceste afaceri au fost închise, populația pierzându-și locurile de muncă. Cu cât investiția care se mută sau se închide a fost mai mare cu atât impactul este mai mare asupra economiei localității.
1.4. Nevoi de dezvoltare identificate în municipiu Arad
Aderarea țării noastre la Uniunea Europeană impune adoptarea unor măsuri care să contribuie la dezvoltarea economico-socială a româniei, astfel încât calitatea vieții cetățenilor să se apropie de nivelul celor din țările dezvoltate ale europei.
Totodată, condițiile impuse de Uniune în prima etapă de postaderare constituie o oportunitate și un mijloc pentru autorități de a spori calitatea vieții cetățenilor din România. Faptul că țara noastră este un stat membru UE cu un PIB pe cap de locuitor mult sub media europeană accentuează nevoia de folosire eficientă a resurselor proprii și a fondurilor comunitare, precum și nevoia de stimulare mai activă a investițiilor străine și autohtone.
În vederea definirii clare a obiectivelor pentru perioada 2008 – 2013 - 2020 și a creșterii capacității de a ne dezvolta ca și comunitate într-o manieră mai organizată și mai eficientă, în anul 2008 a fost parcurs un proces de planificare al cărui rezultat este Strategia de Dezvoltare a Municipiului Arad.
În cadrul Strategiei de dezvoltare a municipiului Arad au fost definite mai multe obiective, obiectivul strategic general fiind dezvoltarea și consolidarea unui centru economic puternic, stabil și diversificat, capabil să asigure prosperitatea și creșterea calității vieții arădenilor.
Principalele axe strategice de dezvoltare enunțate de autorități în cadrul Strategiei de dezvoltare a municipiului Arad sunt:
1. Competitivitatea economică
2. Dezvoltarea urbană
2.1. Urbanism, amenajarea teritoriului, infrastructură de transport
2.2. Transport public local
2.3. Regenerare urbană
2.4. Locuințe
2.5. Spații verzi
2.6. Utilități publice
2.7. Protecția mediului
3. Dezvoltarea resurselor umane și a serviciilor sociale
4. Dezvoltarea comunitară:
4.1. Sănătatea
4.2. Cultura
4.3. Tineretul
4.4. Sportul
5. Turismul
Analiza de nevoi a municipiului Arad a pus în evidență principalele probleme care trebuie abordate pe termen scurt și mediu, precum și principale avantaje care pot contribui la definirea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, în concordanță cu Strategia de dezvoltare a municipiului Arad, 2007-2013, 2014-2020, care are ca obiectiv general „Dezvoltarea și consolidarea unui centru economic puternic, stabil și diversificat, capabil să asigure prosperitatea și creșterea calității vieții arădenilor”.
Ca parte integrantă a strategiei de dezvoltare a municipiului Arad, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană preia o parte din obiectivele definite în Strategia de Dezvoltare a municipiului Arad și le structurează astfel încât implementarea planului de acțiune să contribuie la realizarea obiectivelor strategiei și, în același timp, să contribuie și la realizarea obiectivul general al PIDU.
Așezarea geografică, principala poartă de intrare dinspre UE, situarea pe coridorul IV Pan European fiind cel mai important nod rutier și feroviar din vestul României, dezvoltarea economică pe care a cunoscut-o, creșterea numărului de autovehicule, lipsa drumurilor de centură, fragmentarea și încorsetarea circulației datorită numărului insuficient de poduri peste râul Mureș, sunt câteva din cauzele principale care au condus la creșterea traficului și a timpilor de staționare, la aglomerarea municipiului Arad, la afectarea zonei istorice centrale de traficul de tranzit.
Pe de altă parte, dezvoltarea orașului s-a realizat, în plan urbanistic, fără a se realiza noi spații verzi, spații de joacă sau de agrement. Spațiile verzi din cuprinsul ansamblurilor de locuințe sau de blocuri sunt amenajate și întreținute de către locatari și îmbunătățesc microclimatul din jur, absorb praful și zgomotul, dar sunt insufieciente la nivelul orașului.
Repartiția spațiilor verzi nu este echilibrată și uniformă pe întreaga suprafață a municipiului Arad, în zonele nou construite acesta fiind mult mai redus decât în cartierele vechi ale orașului. Cauza lipsei spațiilor verzi din unele zone ale municipiului se datorează și teritoriului urban deosebit de aglomerat.
În fiecare zi locuitorii trebuie să lupte cu traficul, zgomotul, poluarea și suprapopulația. Spațiile verzi, vegetația la rândul său trebuie să aibă soare, aer, lumină, apă de calitate, trebuie să reziste la impactul cu vehiculele și cetățenii. Se creează astfel o interdependență între populație și vegetație, fiecare fiind susținută de cealaltă.
De aceea, între prioritățile administrațiilor publice trebuie să se regăsească și preocuparea de a păstra, conserva, amenaja și extinde oriunde este posibil spațiul verde. Este important ca în cât mai multe zone aglomerate, cu densitate mare a populației să existe un parc, o zonă verde unde accesul să fie ușor, deplasarea până în parc să nu dureze foarte mult și să fie la îndemâna tuturor, astfel încât atât tinerii cât și bătrânii să fie tentați să petreacă cât mai mult din timpul lor liber plimbându-se, povestind, schimbând impresii, recreîndu-se, jucându-se, odihnindu-se în mijlocul naturii.
Creșterea traficului, dar și insuficiența spațiilor verzi contribuie la creșterea gradului de poluare al orașului, la creșterea gradului de disconfort a localnicilor și implicit la scăderea calității vieții acestora.
Este evident că obiectivul oricărei comunități este dezvoltarea durabilă, dezvoltarea și consolidarea unui centru economic puternic, stabil și diversificat, capabil să asigure prosperitatea și creșterea calității vieții. Acest deziderat se poate realiza numai printr-o dezvoltare economică și socială susținută. Dacă dinamica economiei a cunoscut un trend crescător în ultimii ani, și din punct de vedere al dezvoltării sociale s-au înregistrat creșteri importante. Cu toate acestea, nevoile sociale există și sunt în permanentă creștere.
Din datele prezentate se observă că atât la nivel județean, cât și la nivelul municipiului se menține tendința de creștere a numărului de pensionari, precum și faptul că aceștia se confruntă cu numeroase greutăți materiale ținând cont că pensia medie lunară la nivelul trimestrului II din 2009 era de 674 lei. Acestea sunt doar două din motivele pentru care administrația arădeană este preocupată în mod continuu de domeniul asistenței sociale, în județul Arad existând servicii specializate.
Reformele legislative care au dus la extinderea duratei învățământului obligatoriu de la 8 la 10 ani, au fost însoțite de o scădere a ratei de participare și o creștere a abandonului în învățământul primar și gimnazial, în special de copiii proveniți din comunitatea romă. Cifrele privind abandonul școlar sunt cu 10% mai mari decât plafonul stabilit de UE pentru anul 2010.
Părăsirea timpurie a școlii de către elevi influențează în mod negativ oportunitățile de învățare, poziția și evoluția lor viitoare pe piața muncii. Șansele de ocupare a unui loc de muncă de către cei care părăsesc școala timpuriu sunt reduse întrucât nu posedă competențele de bază și cunoștințele necesare, iar aceasta le afectează integrarea în viitor pe piața muncii. Prevenirea și reducerea acestui fenomen cade în sarcina autorităților, care trebuie să găsească soluții pentru crearea condițiilor necesare atingerii acestor premise.
Dezvoltarea urbană, dezvoltarea resurselor umane și a serviciilor sociale, dezvoltarea comunitară și turismul reprezintă elementele care contribuie la dezvoltarea economică și socială a unei comunități și conduc la creșterea calității vieții și crearea de noi locuri de muncă. Toate aceste elemente au o relație de interdependență și sunt influențate în mod direct și/sau indirect de infrastructura urbană și de serviciile urbane, inclusiv a serviciilor sociale.
În mare parte infrastructura de transport și cea edilitară a fost reabilitată și modernizată, dar nu au fost realizate investiții majore în infrastructura socială și pentru protejarea mediului. Cu toate acestea,
Din datele prezentate se desprind direcțiile de acțiune ale PIDU, orientate spre modernizarea infrastructurii de transport rutier din zona urbană, amenajarea de spații verzi din centrul orașului și modernizarea infrastructurii sociale. Acestea sunt în concordanță cu direcțiile strategice cuprinse în Strategia de Dezvoltare a municipiului Arad și stau la baza analizei SWOT pentru Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a municipiului Arad.
Analiza SWOT - Infrastructura rutieră
Puncte tari Puncte Slabe
- așezarea geografică a Aradului, principala poartă de intrare dinspre Europa;
- cel mai important nod rutier și feroviar din vestul României, situat pe coridorul IV Pan European, cu un trafic important de mărfuri și de călători;
- tradiția istorică, industrială și comercială;
- ritm accentuat de dezvoltare;
- locul 5 în topul orașelor din România pentru infrastructură și mobilitate;
- dezvoltarea zonelor industriale la periferia municipiului
- dezvoltarea centrelor comerciale
- existența celui mai mare complex expozițional din regiune, inclusiv din Ungaria
- realizarea de investiții în reabilitarea/ modernizarea străzilor orășenești, 86% din acestea fiind modernizate;
- realizarea de investiții pentru reabilitarea/ modernizarea arterei centrale;
- existența unei planificări strategice și stabilirea unor obiective pe termen scurt, mediu și lung;
- proiecte de investiții aflate în derulare: reabilitarea transportului urban prin proiectul BERD I, realizarea unei benzi suplimentare de circulație la coborârea de pe Podul Decebal, urmate în viitorul apropiat de reabilitarea centrului istoric vechi, inclusiv a Podului Traian;
- accesibilitate redusă în zona urbană;
- aglomerararea traficului urban datorită traficului de tranzit, în special traficul greu;
- suprapunerea fluxurilor mari de pietoni peste fluxurile auto în zona centrală;
- nu există o zonă pietonală care să valorifice din punct de vedere turistic centrul istoric al municipiului;
- străzi înguste, cu capacitate redusă de preluare a fluxurilor de trafic;
- traversări de cale ferată neamenajate, inclusiv traversări care intersectează centura ocolitoare;
- existența unor elemente de infrastructură nemodernizată;
- traversări ale liniilor de tramvai neammenajate, necorespunzătoare din punct de vedere calitativ;
- insuficiența locurilor de parcare;
- lipsa unui pod peste Mureș în zona de nord-est a municipiului;
- blocaje în trafic, timpi foarte mari de deplasare în zona centrală;
- suprasolicitarea și degradarea infrastructurii de transport;
- nivel de poluare crescut, la limita admisibilă, în zonele aglomerate;
Amenințări Oportunități
- stagnarea investițiilor;
- lipsa fondurilor sau fonduri insuficiente la bugetul local
- întârzierea construcției autostrăzii;
- calitatea slabă a lucrărilor executate
- posibilități restrânse de extindere (lățire) a rețelei rutiere în zona urbană
- administrație publică activă și implicată;
- atragerea de fonduri structurale;
- apropierea de autostradă și construirea a trei intrări / ieșiri de pe aceasta în zona municipiului;
- dezvoltarea infrastructurii și a relațiilor teritoriale
- reabilitarea / modernizarea centurii ocolitoare.
Analiza SWOT - Asistență socială
Puncte tari Puncte Slabe
- diversitatea serviciilor sociale asigurate la nivel de municipalitate;
- dezvoltarea activităților de voluntariat;
- existența rețelei de centre de zi pentru vârstnici și pentru copii;
- existența unui complex social intercultural pentru copii și tineri de etnie romă;
- existența unor servicii specializate pe probleme sociale, în cadrul administrației locale;
- personalul implicat în activități sociale calificat;
- populație îmbătrânită, număr mare de pensionari în raport cu populația activă;
- nivelul pensiei medii sub media națională;
- nivel scăzut de școlarizare al copiilor și tinerilor de etnie romă și a celor cu risc social;
- existența fenomenului de abandon școlar, în special în cazul copiilor proveniți din familii cu risc social;
- dificultăți de adaptare și de integrare a copiilor și tinerilor cu risc social;
- dificultăți de integrare pe piața muncii a persoanelor de etnie romă,
- consumul de droguri în rândul tinerilor;
- servicii insuficient dezvoltate pentru anumite diferite categorii defavorizate sau cu risc social;
Amenințări Oportunități
- creșterea frecvenței abandonului școlar în rândul copiilor și tinerilor;
- creșterea fenomenului de trafic și de consum de droguri în rândul tinerilor,
- creșterea ratei șomajului, scăderea nivelului de trai al populației;
- lipsa fondurilor pentru pensii și pentru servicii medicale, pe fondul crizei economice,
- lipsa locurilor de muncă și lipsa unei surse constante de venit pentru o parte a populației. - implicarea unor societăți sau a unor persoane în susținerea sau finanțarea acțiunilor cu caracter social;
- accesare de fonduri pentru realizarea sau modernizarea infrastructurii sociale;
- accesarea de fonduri pentru dezvoltarea serviciilor sociale pentru grupurile defavorizate;
- crearea de facilități pentru persoanele cu dizabilități;
-
Între problemele identificate există o relație de interdependență, motiv pentru care este necesară o abordare integrată, care să permită rezolvarea simultană a acestora. În acest scop s-a fost elaborat Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a municipiului Arad, un document de planificare a dezvoltării de mică anvergură, limitat la zona de acțiune urbană identificată și parte componentă a strategiei de dezvoltare a municipiului Arad.
Analiza SWOT - Spații verzi
Puncte tari Puncte Slabe
- existența în zona urbană a Falezei Mureșului și a strandului Neptun;
- existența în apropierea municipiului a unor zone împădurite și a ariilor protejate;
- pondere mare a spațiilor verzi în cartierele vechi de case;
- existența în zona centrală a unei perdele de vegetație,
- existența unui lac natural în centrul orașului
- insuficiente parcuri și locuri de agrement
- spații verzi degradate;
- urbanizare excesivă, sacrificarea zonelor verzi pentru a face loc unor construcții
- aglomerarea excesivă a ștrandului Neptun, diminuarea ponderii spațiilor verzi
- lacul natural neamenajat,
Amenințări Oportunități
- Distrugerea zonelor verzi în lunca inundabilă a Mureșului;
- lipsa fondurilor la bugetul local pentru realizarea de investiții;
- politica excesivă de urbanizare a administrației publice.
- accesare de fonduri nerambursabile pentru menținerea, amenajarea și extinderea spațiilor verzi;
- diminuarea efectelor nocive ale poluării prin plantarea de arbori în cartierele noi de blocuri și în zonele aglomerate;
- posibilitatea extinderii ștrandului Neptun până la podul rutier ce leagă Micălaca de Subcetate.
- crearea de noi oportunități de recreere pe malul Mureșului, în zona urbană, prin decolmatarea albiei și reamenajarea malurilor;
- valorificarea mai bună a pădurii Ceala și a zonei Trei Insule ca zonă turistică și agrement
1.5. Potențial de dezvoltare al municipiului Arad
2. Strategia dezvoltării polului de dezvoltare urbană
2.1. Obiectivele strategiei de dezvoltare a municipiului Arad
Strategia de dezvoltare a municipiului Arad 2007-2013/ 2014-2020 afost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Arad Nr. 26 din 28.08.2008.
Obiectivul general al strategiei este „Dezvoltare și consolidare a unui centru economic puternic, stabil și diversificat, capabil să asigure prosperitatea și creșterea calității vieții arădenilor”.
Prioritățile de dezvoltare definite în Strategia de Dezvoltare a municipiului Arad sunt:
1. Competitivitatea economică
Obiectiv strategic
Creșterea contribuției economiei locale la crearea produsului intern brut, prin dezvoltarea unui mediu economic diversificat, inovativ, competitiv și atractiv pentru investitorii români și străini
Obiective:
În vederea încadrării proiectelor și planurilor de acțiune în prioritățile identificate, s-au stabilit următoarele obiective:
• Consolidarea și dezvoltarea sectorului productiv;
• Constituirea unui mediu favorabil dezvoltării întreprinderilor;
• Creșterea capacității de dezvoltare și stimularea cooperării între administrația locală și mediul de afaceri;
• Diversificarea economiei în vederea acoperirii sectoarelor absente sau deficitare în mediul de afaceri local;
• Promovarea potențialului turistic local, astfel încât Aradul să devină o destinație atractivă pentru turism și afaceri;
• Asigurarea condițiilor pentru atragerea și susținerea investitorilor români și străini cu un real potențial economic (mediu economic stabil, acces la piața și competiție liberă, sisteme de taxare coerente și transparente).
2. Dezvoltarea urbană
2.1. Urbanism, amenajarea teritoriului, infrastructură de transport
Obiectiv strategic – urbanism, amenajarea teritoriului
Dezvoltarea municipiului ca un sistem urban echilibrat și policentric
Obiectiv strategic – infrastructură de circulație și transport
Integrarea în sistemul european de transport a infrastructurii de transport rutier din municipiul Arad, fluidizarea traficului și îmbunătățirea siguranței circulației și traficului pe toate modurile de transport
Obiective – urbanism, arhitectură, infrastructură de circulație și transport
• Reglementarea regimului construcțiilor, adoptarea noului PUG prin adaptarea la nevoile actuale ale municipiului, referindu-ne și la posibilitățile de dezvoltare policentrică ale municipiului
• Creșterea competitivității zonei prin crearea unei zone metropolitane, cu beneficii atât pentru municipalitate, cât și pentru localitățile incluse în zonă (extinderea utilităților și a altor servicii municipale)
• Modernizarea infrastructurii de circulație și transport prin optimizarea circulației în vederea fluidizării traficului urban, reducerea timpului de traversare a orașului, creșterea gradului de siguranță în trafic, creșterea duratei de exploatare prin aplicarea unor tehnologii moderne, extinderea sistemului de semaforizare, reabilitarea tuturor trotuarelor și a aleilor dintre blocuri, scăderea gradului de poluare în municipiu, inclusiv prin promovarea formelor nepoluante de transport
• Racordarea municipiului Arad la viitoarea autostradă Nădlac – Arad – Timișoara – Lugoj –Deva
• Crearea unor zone exclusiv pietonale în cartierele municipiului
• Rezolvarea problemei cimitirelor din municipiu
• Accesibilizarea tuturor clădirilor în care funcționează instituții de interes public pentru persoanele cu dizabilități
• Reducerea impactului lucrărilor și activităților de transport asupra mediului înconjurător.
2.2. Transport public local
Obiectiv strategic
Dezvoltarea și eficientizarea serviciului de transport public local în vederea asigurării cerințelor de deplasare a cetățenilor în interiorul orașului și zonele periurbane
Obiective transport public
• Încurajarea transportului în comun pentru decongestionarea arterelor de circulație și diminuarea poluării
• Creșterea calității și eficienței serviciilor de transport public local de persoane
• Asigurarea finanțării necesare dezvoltării componentelor sistemului de transport public local de către autoritățile publice
• Asigurarea cerințelor de deplasare a cetățenilor în interiorul municipiului în funcție de cererea de transport și capacitatea disponibilă
• Realizarea unor programe de transport care să asigure dezvoltarea echilibrată și eficientă, întrun mediu concurențial real, a tuturor tipurilor de transport public local de persoane
• Extinderea și modernizarea parcului de transport public existent, cu vehicule ecologice
• Stimularea folosirii tipurilor de mijloace de transport care asigură grade de poluare scăzute
• Asigurarea competiției dintre operatori și deschiderea pieței
• Dezvoltarea rețelei de transport public periurban (pentru zona metropolitană)
2.3. Regenerare urbana
Obiectiv strategic
Creșterea rolului cartierelor Municipiului Arad în dezvoltarea economică locală prin regenerarea unor părți ale orașului, cu scopul reducerii disparităților existente
Reabilitarea mediului construit, dezvoltarea centrelor de cartier și a spațiilor publice pentru a crește calitatea vieții și a încuraja activitățile economice
Obiective – regenerare urbană
• Reabilitarea, restaurarea și realizarea de lucrări conexe de amenajare a obiectivelor care aparțin patrimoniului istoric și cultural
• Reabilitarea lăcașelor de cult
• Crearea unui cadru de sprijin pentru proprietarii clădirilor de patrimoniu sau aflate în zona de protecție, în vederea reabilitării acestora
• Reabilitarea sau demolarea clădirilor din proprietatea sau administrarea municipiului, aflate într-o stare avansată de degradare
• Elaborarea unui plan de conservare a clădirilor istorice
• Reabilitarea termică a clădirilor
• Reabilitarea și reconversia zonelor industriale dezafectate
Obiectiv strategic
Promovarea unei politici active și crearea unui cadru propice încurajării construcției de locuințe în vederea asigurării accesului fiecărei familii (fiecărui cetățean) la condiții locative decente
Obiective
• Construcția de locuințe standard de închiriat pentru persoanele evacuate din imobilele retrocedate pentru pensionari, tineri salariați și alte categorii cu probleme sociale, finanțate din surse bugetare și credite externe
• Îmbunătățirea condițiilor de viață, prin refacerea fondului locativ existent și a utilităților
• Sprijinirea activității A.N.L. privind asigurarea amplasamentelor necesare construcției de locuințe
• Construirea de locuințe sociale
• Reabilitarea termică a locuințelor
• Limitarea riscului seismic al construcțiilor
• Construirea de noi cartiere de locuințe
2.5. Spatii verzi
Obiectiv strategic
Păstrarea, conservarea și amenajarea zonelor verzi existente precum și identificarea și amenajarea de noi zone verzi, interzicerea distrugerii spațiilor verzi.
Obiective
• Protejarea și întreținerea spațiilor verzi existente și amenajarea locurilor deschise pentru a deveni spații verzi
• Depistarea terenurilor care pot fi valorificate și amenajate ca zone verzi
• Reorganizarea curților interioare și punerea lor în valoare prin realizarea unor proiecte cu scopuri turistice
• Revitalizarea esplanadei Mureșului prin reamenajarea spațiilor plantate pentru a le face cât mai atractive pentru public
• Regândirea Ștrandului Neptun ca zonă de agrement și reamenajarea acestuia
• Realizarea de noi parcuri orășenești, precum și realizarea unor parcuri cu caracter sportiv pe lunca Mureșului
• Amenajarea scuarurilor stradale și a zonei verzi din jurul blocurilor
• Reconversia unor terenuri care nu mai sunt funcționale în scopul pentru care au fost create inițial
• Educația ecologică și conștientizarea populației asupra necesității spațiilor verzi
• Sancționarea celor care aduc prejudicii spațiilor verzi
• Încurajarea întreținerii și densității „verdelui particular”(curți, incinte etc.)
• Controlul strict al tuturor arborilor urbani și sancționarea celor care afectează acest patrimoniu
• Densificarea plantațiilor înalte din parcuri
• Protecția plantației din axa Bulevardul principal; nu există nicio rațiune pentru ca ea să fie afectată în
viitorii 50 de ani. Arborii sunt în plină forță și la speciile respective de foioase(tei, majoritari) durata medie de viață este de circa 120 de ani! Zona este deja un veritabil „biotop”
• Realizarea de perdele de protecție pe direcțiile vânturilor dominante.
2.6. Utilități publice
Obiectiv strategic
Modernizarea și extinderea rețelei de utilități publice și asigurarea accesului tuturor cetățenilor Aradului la utilitățile publice
Obiective
• Optimizarea funcționării sistemului de termoficare din municipiu prin:
- reducerea consumurilor de energie termică
- creșterea eficienței energetice globale a sistemului
- creșterea siguranței în funcționare a echipamentelor și instalațiilor
- reducerea gradului de poluare atmosferică și încadrarea în restricțiile de mediu impuse de legislația internă și internațională
- reducerea costurilor de producție și furnizarea energiei termice consumatorilor, prețuri competitive care să permită creșterea gradului de încasare a facturilor
• Dezvoltarea sistemului de alimentare centralizată cu energie termică este o opțiune strategică, dat fiind faptul că înlocuirea lui cu alte sisteme individuale pe gaz nu este posibilă din cauza lipsei de resurse a infrastructurii aferente; reabilitarea și modernizarea acestor sisteme sunt în concordanță cu Strategia națională în domeniul eficienței energetice
• Creșterea siguranței energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice și limitarea dependenței de resursele energetice de import
• Modernizarea și extinderea rețelelor de apă-canal, gaze naturale și electricitate
• Promovarea unui sistem eficient de energie a unor surse alternative și a ideii de consum rațional
• Creșterea confortului termic concomitent cu scăderea necesarului cantitativ de energie termică și a cheltuielilor populației pentru plata energiei termice
• Satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât și pe termen mediu și lung la un preț cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piață și unui standard de viață civilizat, în condiții de calitate, siguranță în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile
• Realizarea unui proiect de iluminare stradală care să pună în valoare fondul construit valoros și să creeze un climat de siguranță pentru public
• Diversificarea surselor de import, a resurselor energetice și a rutelor de transport al acestora
• Satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât și pe termen mediu și lung, la un preț cât mai
scăzut, adecvat unei economii moderne de piață și unui standard de viață civilizat, în condiții de calitate, siguranță în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.
• Reabilitarea termică a blocurilor.
• Reabilitarea (înlocuirea) unor rețele învechite de apă;
• Reabilitarea (înlocuirea) unor rețele învechite de canalizare;
• Extinderea sistemului actual de alimentare cu apă într-o serie de zone din municipiu care în prezent nu dispun de rețele publice de alimentare cu apă (înființarea de rețele noi);
• Extinderea sistemului actual de canalizare prin înființarea de rețele noi în zonele unde nu există.
2.7. Protecția mediului
2.7.1.Gestionarea deșeurilor
Obiectiv strategic
Dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor, eficient din punct de vedere economic și care să poată asigura protecția sănătății populației și protecția mediului
Obiective
• Desfășurarea activității de colectare a deșeurilor la standarde europene, cu respectarea prevederilor legale de protecție a mediului și a celor de autorizare a rampelor de gunoi
• Îmbunătățirea sistemului de colectare și transport a deșeurilor
• Reducerea cantităților de deșeuri biodegradabile depozitate
• Valorificarea potențialului util din deșeurile municipale
• Eliminarea deșeurilor în conformitate cu legislația în vigoare în scopul protejării sănătății populației și a mediului
• Crearea unui sistem de colectare, tratare și valorificare a deșeurilor din construcții și demolări
• Colectarea și valorificarea vehiculelor scoase din uz
• Organizarea unor centre de colectare pentru DEEE
2.7.2. Prezentul capitol se va completa cu o strategie de mediu.
3. Dezvoltarea resurselor umane și a serviciilor sociale
Obiectiv strategic
Dezvoltarea capitalului uman la nivel local și regional, creșterea competitivității acestuia pe piața muncii, prin asigurarea oportunităților egale de învățare pe tot parcursul vieții și dezvoltarea unei piețe a muncii moderne și flexibile.
Obiective
• Creșterea nivelului de educație și de pregătire profesională a capitalului uman;
• Susținerea financiară a dezvoltării și modernizării bazei materiale și a infrastructurii instituțiilor din învățământul preuniversitar;
• Dezvoltarea resurselor umane în sistemul de educație;
• Crearea unui cadru propice pentru coordonarea eforturilor comune și satisfacerea intereselor părților implicate (administrația locală, unitățile de învățământ, mediul de afaceri și societatea civilă);
• Promovarea culturii antreprenoriale;
• Crearea unor programe pentru atragerea și reținerea forței de muncă înalt calificată pe plan local și creșterea atractivității municipiului Arad pe piața muncii;
• Diversificarea serviciilor de consilier și formare în vederea creșterea capabilității acestora de a furniza servicii de calitate;
• Facilitarea accesului tinerilor pe piața muncii;
• Dezvoltarea unei piețe de muncă cuprinzătoare, flexibilă și modernă;
• Promovarea (re)inserției pe piața muncii a persoanelor inactive;
• Îmbunătățirea serviciului public de ocupare;
• Facilitarea accesului la educație și pe piața muncii a grupurilor vulnerabile;
• Corelarea ofertei de pe piața muncii cu specificul economic local concretizat prin cererea de forță de muncă.
Protecție socială - Obiective
• Crearea unui sistem de servicii sociale individualizate, centrate pe nevoile populației aflate în dificultate:
- crearea unei hărți a problemelor sociale
- realizarea planului unic de servicii
- realizarea unor analize/studii aplicate pe probleme specifice
- investiții în programe de formare/dezvoltare profesionale
• Implementarea măsurilor de asistență socială in domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor
singure, vârstnicilor, persoanelor cu handicap, a oricăror persoane aflate în nevoie, pe perioada 2007
– 2013
• Dezvoltarea comunicării inter – instituționale și cu structurile societății civile. Extinderea parteneriatului social – instituții, ONG –uri, cetățeni, la nivel local, județean și central, în plan intern și internațional.
• Diminuarea dezechilibrelor sociale existente, limitarea sărăciei extreme, absorbția treptată a sărăciei persoanelor active și a celor ce și-au încheiat ciclul vieții active (pensionarii).
• Limitarea situațiilor de abuz și violență domestică
• Reducerea riscului de marginalizare socială prin identificarea evaluarea și acordarea sprijinului persoanelor aflate în dificultate
• Promovarea și respectarea interesului superior al copilului - prevenirea separării copilului de familie și reducerea instituționalizării;
• Respectarea demnității copilului;
• Primordialitatea responsabilității părinților cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești;
• Diversificarea serviciilor de tip familial;
• Continuarea descentralizării serviciilor de protecție a copilului, transferul serviciilor de interes local către Autoritățile Publice Locale;
• Intervenția multisectorială și parteneriatul dintre instituțiile publice și organizațiile neguvernamentale
• Prevenirea separării copilului de familie;
• Contractarea serviciilor sociale;
• Promovarea drepturilor copilului cu dizabilități, la educație, recuperare, reabilitare și integrare
• Combaterea relelor tratamente în cadrul familiei (violența, abuzul, neglijarea);
• Diversificarea modalităților de petrecere a timpului liber;
• Integrarea socială a tinerilor instituționalizați;
• Protecția și reintegrarea socială a copiilor victime ale traficului de persoane
• Creșterea responsabilizării comunităților locale în domeniul promovării și respectării drepturilor copilului;
• Prevenirea și combaterea acțiunilor și comportamentelor deviante ale copiilor;
• Reintegrarea școlară și familială a copiilor care au săvârșit o faptă penală;
• Prevenirea și combaterea consumului de tutun, alcool și droguri, în rândul copiilor și tinerilor
• Prevenirea fenomenului copiilor străzii;
• Specializarea personalului - în scopul creșterii calității serviciilor prestate;
• Facilitarea accesului la toate formele de educație, în condiții nediscriminatorii – prevenirea abandonului școlar;
• Restructurarea/închiderea centrelor rezidențiale și înființarea de servicii comunitare alternative integrate în societate: locuințe protejate, case de tip familial, centre de tip Respiro, ateliere protejate,
centre de zi, centre de urgență, centre de recuperare de tip ambulator etc.
• Acțiuni pentru angajarea în muncă a persoanelor cu handicap al căror potențial permite încadrarea. Parteneriat pentru organizarea unor servicii de mediere pentru angajarea în muncă a persoanelor cu handicap, consilierea beneficiarului și a familiei acestuia, menținerea relației cu angajatorul, coordonarea și modelarea traseului profesional în funcție de posibilitățile fizice, psihice, sociale, relaționale pe care beneficiarul le dezvoltă.
• Încadrarea de personal de specialitate și organizarea unor cursuri de pregătire profesională a personalului din sistemul de protecție specială a persoanelor cu handicap
• Gestionarea eficientă a resurselor umane, materiale și financiare afectate sistemului de protecție specială a persoanelor cu handicap.
• Dezvoltarea de parteneriate cu ONG-uri, cu societatea civilă și alte componente prioritare, cum ar fi:
școală, biserică, agenți economici, unități sanitare, poliție etc., în vederea reintegrării socioprofesionale a persoanelor cu handicap.
• Sensibilizarea opiniei publice cu privire la drepturile persoanelor aflate în nevoi, în vederea îmbunătățirii atitudinii și percepției comunității.
• Acțiuni/demersuri pentru implementarea legislației privitoare la accesibilitatea mediului fizic, pentru
a permite persoanelor cu handicap accesul neîngrădit la viața socială.
4. Dezvoltarea comunitară
4.1. Sănătatea
Obiectiv general
Adoptarea unei poziții active și dezvoltarea unor mecanisme eficiente de ocrotire a sănătății populației, prin promovarea prevenției și a educației pentru sănătate, precum și ridicarea standardelor de calitate a actului medical.
Obiective specifice
• Promovarea și susținerea cercetărilor de bază, strategice și aplicate în vederea înțelegerii mecanismelor îmbolnăvirii la om, în tratarea afecțiunilor patologice și în prevenirea bolilor cu impact mare la populație
• Dezvoltarea cunoștințelor în domeniul științelor medicale și definirea aplicațiilor în patologia copilului, adolescentului, adultului și vârstnicului
• Dezvoltarea si utilizarea de rețele informationale medicale, știintifice; optimizarea gestiunii informatiilor medicale
• Dezvoltarea si implementarea de noi tehnici și metode clinice avansate de investigare și tratament pentru crearea băncilor de organe; os, tesuturi și a sistemelor de truse pentru protezare și implantologie; dezvoltarea transplantului de organe.
• Eliminarea decalajului existent față de nivelul european în privinta serviciilor medicale.
• Dezvoltarea și armonizarea sistemului de norme și proceduri clinice în conformitate cu cerințele organismelor de standardizare europene și internaționale.
• Promovarea cercetărilor multisectoriale și multidisciplinare în concordanță cu alte domenii ca: biofizica, biochimia, biotehnologia, pentru întelegerea și corelarea rezultatelor medicale în contextul modern actual.
• Dezvoltarea de facilităti și servicii în sprijinul cercetării din domeniu (rețele, centre, centre de servicii
• Construcția unui bloc operator nou la standarde europene pentru care în acest an a fost realizat proiectul, cheltuielile necesare fiind de aproximativ 2.000 mii lei
• Reabilitare secțiilor dermatologie, ORL si oftalmologie , atât fațade cât și interioare și amenajarea laboratorului de analize medicale. Sunt realizate în acest sens toate proiectele, urmând a fi demarate lucrările în anul 2008, în limita fondurilor alocate de către consiliul local
• Reabilitarea tuturor instalațiilor utilitare( electrică, rețeaua de apă, de căldură)
• Igienizări la pavilionul de interne, radiologie
• Reabilitarea acoperișurilor la Pavilionul interne, fizioterapie, chirurgie, radiologie
• Construcția unei noi secții de TBC la marginea Municipiului
• Alocarea unei noi locații pentru secția de oncologie
• Dotarea spitalului cu aparatura medicala performantă (Computer Tomograf - care va crește nivelul calității actului medical).
• Transferul unor prerogative ale spitalului în sarcina medicinii primare, realizată prin intermediul medicului de familie, în echipă cu specialiștii din ambulatoriu - cheia succesului în reforma sanitară
• Creșterea performanței spitalelor cu asigurarea accesului la unitățile spitalicești
• Acordarea unei asistențe medicale de bună calitate
• Eficientizarea unităților medicale
• Reclasificarea și reorientarea spitalelor conform necesităților reale ale populației asistate
• Definirea, restructurarea și dezvoltarea ofertei de servicii în spitale
• Reconsiderarea structurii și funcționării spitalelor
• Reducerea numărului de paturi de spitalizare continuă
• Redefinirea tipurilor de spitale
• Redefinirea metodologiei de acreditare a spitalelor
• Realocarea spitalelor de monospecialitate
• Transferul unor servicii spre ambulatoriul integrat
• Dezvoltarea spitalizării discontinue
Obiective strategice:
• Reorganizarea spitalelor pe tipuri:
- Unități sanitare pentru îngrijiri de lungă durată
- Spitale de acuți
• Restructurarea serviciilor din spitale
• Renunțarea la spitalele neperformante
• Dezvoltarea ambulatoriului de specialitate
• Dezvoltarea medicinii de familie
4.2. Cultura
Obiectiv strategic:
Promovarea Aradului ca pol cultural regional în zona transfrontalieră
Obiective:
• Promovarea cooperării la nivel regional, național și european
• Intensificarea și diversificarea cooperării transfrontiere, europene și internaționale în domeniul culturii
• Păstrarea identității culturale
• Conservarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și redefinirea utilizării lor.
• Prezervarea și valorizarea tradițiilor locale ca element important al vieții culturale comunitare și ca instrument al dialogului intercultural
• Continuarea programelor și a proiectelor viabile care promovează înfrățirea unor localități din regiune cu așezări similare din alte țări, ceea ce are efecte benefice pentru circulația creatorilor și a artiștilor și pentru diversificarea ofertei
• Îmbunătățirea infrastructurii culturale
• Îmbunătățirea sentimentului de apartenență, încredere și mândrie locală
• Re-însușirea de către populație a patrimoniului
• Promovarea diversității și a multiculturalității în condițiile în care coabitarea diverselor minorități din municipiu reprezintă un factor sinergetic de generator de modele culturale unice.
• Înființarea unei Case de cultură sau Centru multicultural care să fie centru de comandă, finanțare și control a ofertei culturale
• Înființarea unei rețele naționale a centrelor culturale din România
• Dezvoltarea și diversificarea ofertei culturale în funcție de cerințele și nevoile consumatorului
• Colaborarea între administrație, instituții de cultură, universități, organizații și societăți pentru valorificarea patrimoniului
• Conservarea, îmbogățirea și valorificarea patrimoniului
• Găsirea unor modalități de atragere către actul cultural al unor categorii mai largi de consumatori
• Dezvoltarea comunitară prin valorizarea patrimoniului cultural și a semnificațiilor culturale locale
• Transformarea patrimoniului local într-un motor al dezvoltării economice, culturale și sociale – preocupare constantă pentru conservarea calității ambientului natural și cultural, și în interesul viitoarelor generații
4.3. Tineretul
Obiectiv strategic:
Promovarea cetățeniei active și stimularea potențialului creativ al tinerilor, prin încurajarea participării acestora la viața cetății, precum și îmbunătățirea calității și eficienței sistemelor de susținere a activităților de și pentru tineret.
Obiective:
• Elaborarea unei strategii sectoriale pe probleme de tineret
• Implicarea tineretului în viața comunității, prin responsabilizarea acestuia
• Înființarea unui Centru pentru tineret
• Facilitarea accesului tinerilor la informații – prin sprijinirea centrelor de informare și consiliere pentru tineret
• Încurajarea inițiativelor și creativității tinerilor pentru ca aceștia să joace un rol activ în societate
• Dobândirea unor noi cunoștințe, îndemânări și abilități care să ajute la dezvoltarea lor viitoare
• Crearea unor alternative pentru petrecerea timpului liber
• Diversificarea programelor și acțiunilor de prevenire și combatere a factorilor de risc (delicvență, infracționalitate, consum de droguri și alcool)
• Înființarea unui centru de dezintoxicare și dezalcoolizare
• Sprijinirea familiilor tinere
• Sprijinirea construirii de locuințe pentru tineri
• Combaterea șomajului în rândul tinerilor
• Încadrarea tinerilor fără adăpost în forme de sprijin asociativ în vederea sprijinirii lor în găsirea de locuri de muncă
• Creșterea atractivității municipiului pentru tineri în vederea reducerii migrației tinerilor spre alte orașe sau în afara țării.
4.4 Sportul
Obiectiv strategic:
Asigurarea unui cadru propice dezvoltării și susținerii sportului de performanță și încurajarea practicării activităților sportive de către cetățeni, într-un mediu curat și sigur, în scopul socializării, desăvârșirii educației și ocrotirii sănătății
Obiective:
• Asigurarea unui cadru de dezvoltare continuă, de organizare și funcționare performantă a sistemului local de educație fizică și sport
• Implicarea autorităților locale în organizarea și susținerea activităților de educație fizică și sport
• Dezvoltarea sportului școlar și universitar, în cadrul asociațiilor sportive școlare și universitare
• Dezvoltarea sportului de performanță, participarea municipiului la competițiile naționale și internaționale
• Creșterea contribuției bugetului local și atragerea de resurse private pentru finanțarea programelor sportive
• Modernizarea bazelor sportive și de agrement existente
• Construirea unui complex sportiv cu stadion modern
• Construirea unor baze sportive moderne
• Crearea unei piste de atletism
• Sprijinirea tinerilor, persoanelor vârstnice și a persoanelor cu handicap pentru practicarea exercițiului fizic individual sau colectiv
• Amenajarea unor terenuri de sport în cartiere, alternativă de petrecere a timpului liber
• Dezvoltarea și diversificarea acțiunilor de timp liber, vacanță, sport și turism pentru tineri
• Amenajarea zonelor preorășenești pentru agrement și recreere
• Încurajarea practicării sportului individual sau colectiv în rândul cetățenilor prin crearea unui cadru social și organizatoÎncurajarea practicării sportului individual sau colectiv în rândul cetățenilor prin crearea unui cadru social și organizatoric complex și favorizant în vederea menținerii sănătății și a socializării cetățenilor
5. Turismul
Obiectiv strategic
Realizarea de surse suplimentare de venit la nivel local și crearea de noi locuri de muncă, prin valorificarea patrimoniului istoric, natural și cultural.
Domeniile principale de intervenție sunt:
• Restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural și istoric;
• Dezvoltarea patrimoniului existent;
• Dezvoltarea resurselor umane din sector;
• Dezvoltarea resurselor turistice naturale în contextul dezvoltării durabile;
• Informatizarea promovării turismului;
• Creșterea calității serviciilor turistice și asigurarea competitivității acestora;
• Dezvoltarea învățământului de specialitate și orientarea acestuia către nevoile sectorului;
• Definirea unui brand turistic local;
• Îmbunătățirea cooperării dintre sectorul public și privat.
Strategia este în acord cu politica din domeniul turismului a Programului Național de Guvernare, cu Strategia de dezvoltare a județului Arad până în 2009 și cu Planul de dezvoltare regională 2007-2013 al Regiunii Vest, de asemenea cu Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013.
Unul din obiectivele specifice al PIDU îl reprezintă îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a traficului urban și creșterea accesibilității municipiului Arad. Acesta răspunde unuia dintre obiectivele definite pentru Axa 2 de intervenție, respectiv “Dezvoltare urbană – infrastructură de circulație și transport”.
Un alt obiectiv specifi cal PIDU îl reprezintă modernizarea unor speții verzi în scopul creerii unor zone de agrement pentru locuitori. Acest obieciv este prevăzut și în strategia de dezvoltare a municipiului Arad, fiind un obiectiv al Axei 1 “Dezvoltare urbană – spații verzi”
Al treilea obiectiv al Planului Integrat de Dezvoltare Urbană este îmbunătățirea infrastructurii sociale destinate persoanelor vârstnice și copiilor și diversificarea serviciilor sociale. Acest obiectiv răspunde obiectivelor Axei 3. “Dezvoltarea resurselor umane și a serviciilor sociale” al strategiei de dezvoltare al municipiului Arad.
În ansamblu, realizarea obiectivelor specifice contribuie la atingerea obiectivului general al planului de dezvoltare, dar și la realizarea obiectivelor strategiei de dezvoltare.
Implementarea planului de acțiune al PIDU va contribui în mod direct la dezvoltarea urbană și la dezvoltarea resurselor umane și sociale și, indirect, la creșterea competitivității economice și a turismului, care constituie priorități ale strategiei de dezvoltare a municipiului Arad.
O infrastructură de transport de calitate, un aspect civilizat al orașului, zone de agrement amenajate și curate constituie în mod cert elemente de atractivitate pentru afaceri și pentru turism, activități care contribuie la dezvoltarea economică a zonei și, implicit, la creșterea calității vieții locuitorilor.
Pe de altă parte, la creșterea calității vieții contribuie și investițiile în infrastructura socială, prin care se asigură un trai decent persoanelor vârstnice și se asigură premisele unei vieți decente copiilor proveniți dintr-un mediu social defavorizat.
2.2. Obiectivele Planului Integrat de Dezvoltare Urbană
Analiza de nevoi a municipiului Arad a pus în evidență principalele probleme care trebuie abordate pe termen scurt, precum și avantajele principale care vor contribui la definirea strategigă a Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, în concordanță cu Strategia de dezvoltare a municipiului Arad, 2007-2013, 2014-2020.
Între problemele identificate există o relație de interdependență, motiv pentru care este necesară o abordare integrată, care să permită rezolvarea simultană a acestora. În acest scop a fost elaborat Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a municipiului Arad, un document de planificare a dezvoltării de mică anvergură, limitat la zona de acțiune urbană identificată și parte componentă a strategiei de dezvoltare a municipiului Arad.
Planul Integrat de Dezvoltare urbană este parte a Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Arad, preia o parte din obiectivele acesteia și le structurează astfel încât implementarea planului de acțiune să contribuie la realizarea obiectivelor strategiei și, în același timp, să contribuie și la realizarea obiectivul general al PIDU.
Obiectivul general al PIDU îl reprezintă creșterea calității vieții locuitorilor și a atractivității municipiului Arad pentru mediul de afaceri și turism.
Nivelul de trai al populației este strâns legat de dezvoltarea economică și socială a unei localități, iar dezvoltarea economică depinde de volumul și dinamica investițiilor realizate în zonă. În economia de piață, mediul de afaceri joacă un rol esențial, fiind generator de locuri de muncă, de venituri pentru salariați și pentru administrație.
Pentru administrațiile locale responsabile constituie o prioritate atragerea de investiții în comunitate. Acest lucru se poate realiza numai în situația în care, prin măsurile întreprinse, accesibilitatea și atractivitatea orașului pentru mediul de afaceri crește. Ceea ce contribuie în mod esențial la creșterea atractivității și accesibilității este prezența unei infrastructuri urbane și de afaceri de calitate: drumuri, pasaje, parcări, rețele de utilități, oferte de recreere și activități culturale, servicii sociale, de sănătate, învățământ etc., parcuri și zone industriale, incubatoare de afaceri.
Prin obiectivul său general, PIDU contribuie la realizarea obiectivului strategic genaral al Strategiei municipiului Arad, acela de „Dezvoltare și consolidare a unui centru economic puternic, stabil și diversificat, capabil să asigure prosperitatea și creșterea calității vieții arădenilor”.
Obiectivele specifice:
1. Îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a traficului urban și creșterea accesibilității.
2. Modernizarea unor spații verzi și zone de agrement de calitate în zonele de trafic intens din municipiul Arad
3. Îmbunătățirea infrastructurii sociale prin reabilitarea clădirilor și diversificarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice și copiilor
Atingerea obiectivelor specifice se va putea realiza prin implementarea unor planuri de acțiune, care sunt parte a planurilor de acțiune pe termen scurt enunțate în strategia de dezvoltare a municipiului Arad.
2.3. Priorități de dezvoltare
Pentru creșterea atractivității municipiului Arad și pentru creșterea calității vieții locuitorilor au fost definite trei direcții principale asupra cărora se acționează prin intermediul Planulului Integrat de Dezvoltare Urbană:
Prioritatea 1. Infrastructura de circulație
Probleme identificate:
- infrastructura rutieră degradată: străzi înguste, cu capacitate redusă de preluare a fluxurilor de trafic;
- aglomerarea traficului urban datorită traficului de tranzit;
- suprasolicitarea și degradarea infrastructurii de transport: străzi, pasaje rutiere;
- blocaje în trafic, timpi foarte mari de deplasare în zona centrală;
- traversări ale liniilor de tramvai neamenajate, necorespunzătoare din punct de vedere calitativ;
- nivel de poluare crescut, la limita admisibilă, în zonele aglomerate;
Obiectiv:
- modernizarea/reabilitarea drumurilor, a trecerilor de nivel, în vederea fluidizării circulației și reducerii timpilor de parcurs;
- creșterea accesibilității prin reabilitarea pasajelor care se află pe principalele fluxuri de trafic
- descongestionarea traficului prin crearea de rute alternative
Plan de acțiune:
- Reabilitare pasaj rutier Micălaca
- Reabilitare pasaj rutier Grădiște
- Amenajare treceri la nivel cu liniile de tramvai, tronsoanale de pe str. Petru Rareș și Calea Zimandului
- Amenajare treceri la nivel cu liniile de tramvai, tronsoanele de pe strada Pădurii
- Legătură rutieră strada Câmpul Liniștii – Centura Arad
Prioritatea 2. Spații verzi, pentru odihnă și agrement
Probleme identificate
- insuficiente parcuri și locuri de agrement
- spații verzi degradate;
- lacul natural din centrul orașului neamenajat;
- urbanizare excesivă, sacrificarea zonelor verzi pentru a face loc unor construcții
Obiective
- Modernizarea unor spații verzi și în zonele de trafic intens din municipiul Arad
- Crearea unor zone de agrement atractive
Plan de acțiune:
- Reamenajare zonă de agrement Pădurice
- Modernizare spații verzi în zona Pădurice
- Amenajare spații verzi în zona Podgoria și pe Bd. Revoluției
Prioritatea 3. Infrastructura socială
Probleme identificate
- număr mare de pensionari în raport cu populația activă;
- persoane vârstnice cu venituri mici, insuficiente asigurării unui nivel de trai decent;
- nivel scăzut de școlarizare în special în cazul copiilor și tinerilor de etnie romă;
- existența fenomenului de abandon școlar, în special în cazul copiilor proveniți din familii cu risc social;
- dificultăți de adaptare și de integrare a copiilor și tinerilor cu risc social;
Obiectiv specific
- Reabilitarea infrastructurii sociale destinate persoanelor vârstnice și copiilor
- Diversificarea serviciilor sociale
Plan de acțiune:
- Modernizare Centru de zi pentru vârstnici Micălaca
- Reabilitare/modernizare Complex de educație interculturală pentru copii și tineret „Curcubeu”
3. Planul de acțiune
3.1. Lista proiectelor și bugetul estimat pentru implementarea Planului integrat, pe surse de finanțare (identificate ori de câte ori este posibil), perioada de implementare a proiectelor) – anexat
PLANUL DE ACȚIUNE PIDU ARAD
Acțiunea/Proiectul Perioada de implementare Surse de finanțare Valoarea totală (lei)
Prioritatea 1. Infrastructura de circulație
1 Reabilitare pasaj rutier Micălaca 2010-2011 POR 1.1 14.562.068
2 Reabilitare pasaj rutier Grădiște 2010-2011 POR 1.1. 20.426.964
3 Amenajare treceri la nivel cu liniile de tramvai 2010-2012 POR 1.1. 16.449.398
4 Modernizare liniile de tramvai pe axa Calea Aurel Vlaicu - Centru- Piața Romana, Aradul Nou 2009-2012 BERD
5 Reabilitarea centrului vechi istoric al Aradului 2009-2011 POR 5.2
6 Legătura rutieră Câmpul Liniștii -Centura Arad 2010-2011 POR 1.1. 15.226.340
7 Modernizarea străzii Câmpul Liniștii 2012-2013 alte surse
8 Reabilitare/modernizare infrastructură rutieră Zona Industrială Est – Micălaca” 2010-2011 Alte fonduri
Prioritatea 2. Spații verzi, pentru odihnă și agrement
Reamenajare zonă de agrement Pădurice 4,309
9 Reamenajare zonă de agrement Pădurice 2010-2011 POR 8.673.649
10 Modernizarea unor spații verzi în zona Pădurice 2010 Fondul de mediu
11 Modernizarea unor spații verzi Podgoria și pe Bd. Revoluției 2010 Alte surse
Acțiunea/Proiectul Perioada de implementare Surse de finanțare Valoarea totală (lei)
Prioritatea 3. Infrastructura socială
12 Modernizare Centru de zi pentru vârstnici Micălaca 2010-2011 POR 1.1 437.189
13 Diversificare servicii sociale pentru persoane vârstnice 2011-2013 alte programe
14 Modernizare Complex de educație interculturală pentru copii și tineret Curcubeu” 2010-2011 POR 1.1. 437.189
15 Diversificare servicii sociale pentru copii și tineri 2011-2013 alte programe
Valoare totală proiecte finanțate din POR 1.1. 76.212.801
3.2. Harta orașului/municipiului, cu localizarea proiectelor individuale componente ale Planului
3.3. Managementul implementării planului integrat (descrierea structurii care asigură managementul implementării planului; descrierea relațiilor operaționale și, dacă este cazul, inter-instituționale, monitorizarea implementării, raportarea etc.)
|
© 2009, ALIAS Com & Primăria Arad, All Rights Reserved