| |
După izgonirea turcilor, Aradul va trece sub ocupaţia habsburgică.
Cetatea, pe baza planului lui Eugen de Savoya, va fi rezidită şi întărită cu
noi bastioane. Această cetate va fi apoi dărâmată, când în bucla Mureşului
se construieşte noua cetate în stil Vauban (1765-1783).La începutul
secolului al XVIII-lea, Aradul a fost centrul zonei grănicereşti. Totodată
oraşul se repopulează repede, devenind atât un centru agrar, cât şi un
centru important meşteşugăresc şi negustoresc.
|
| |
Dezvoltarea economică şi demografică a oraşului a fost facilitată prin
faptul că din punct de vedere administrativ aparţinea erariului, fiind chiar
centrul domeniului cameral.
Statutul oraşului a fost de "oraş privilegiat cameral", cu
administraţie proprie. În 1834 oraşul primeşte statutul de "oraş liber
regesc". Revoluţia de la 1848 reprezintă primul moment istoric major
de care se leagă numele oraşului Arad. Sub asediul armatei
revoluţionare maghiare, trupele imperiale ale garnizoanei din cetatea
Aradului au bombardat oraşul zilnic, timp de nouă luni. |
În vara
anului 1849 armata revoluţionară maghiară reuşeşte să ocupe fortăreaţa
pentru 46 de zile înainte ca armatele imperiale ruse şi habsburgice să o
împresoare şi să o reocupe.
Trupele habsburgice încarcerează în cetate 500 de ofiţeri ai armatei
revoluţionare, majoritatea lor fiind condamnaţi la moarte. Printre ei se
aflau 13 generali ai armatei revoluţionare maghiare care au fost executaţi
în 6 octombrie 1849. Astfel, Aradul poate fi privit ca locul în care
revoluţia maghiară de la 1848 a fost înfrântă.
|
|
| << Previous |
|
Next >> |
© 2009, ALIAS Com & Primăria Arad, All Rights Reserved